Firmele şi companiile din Marea Britanie au răsuflat uşurate când ţara lor a evitat la limită o ieşire dezordonată, fără acord comercial din UE. Produsele britanice pot ajunge acum pe pieţe europene fără taxe de import. Însă unele afaceri s-au trezit într-un mediu mai degrabă mai complicat decât mai prietenos, în care izolarea de UE şi birocraţia fac costurile mai mari sau operaţiunile mai greoaie. Pentru multe, rezolvarea problemelor constă în mutarea în Uniune.
Jumătate din firmele mici care exportă din Marea Britanie în Uniunea Europeană se chinuie să navigheze printre regulile Brexitului, reglementări şi costuri, arată un sondaj al Camerei de Comerţ Britanice.
În acelaşi timp, autorităţile olandeze şi austriece au deja în desfăşurare campanii de atragere a companiilor britanice în teritoriile şi jurisdicţiile lor fiscale. Franţa se pregăteşte să facă acelaşi lucru.
Mike Bennett, patronul unui importator britanic de mătăsuri, spune că singurul mod în care firma sa poate supravieţui creşterii costurilor post-Brexit este de a deschide baze de afaceri în Franţa. Acest lucru ar însemna desfiinţarea locurilor de muncă din Marea Britanie, scrie The Guardian, un cotidian britanic care s-a împotrivit puternic Brexitului.
Bennett conduce Bennett Silks din Stockport, o afacere pe care familia sa o construieşte din 1904. Firma, o afacere de nişă care ţinteşte vârful industriei modei, importă mătăsuri din China pe care le vinde apoi unei game variate de companii, de la producători de costume pentru evenimente la producători de film, teatru şi de echipamente sportive.
Pandemia de COVID-19 a fost un dezastru pentru vânzări, care în mod normal ajung la 2,5 milioane de lire sterline. Apoi a venit haosul Brexitului. „După ce ne-am chinuit 25 de ani să dezvoltăm operaţiuni comerciale de succes în UE, care până nu demult reprezentau 50% din businessul nostru, ne confruntăm acum cu perspectiva ca afacerile noastre din UE să fie distruse din cauza complicaţiilor rezultate din acordul de Brexit“, spune Bennett.
„Clienţii noştri străini ne spun că nu vor accepta costurile vamale suplimentare şi că vor recurge la concurenţa care a rămas în UE. Cine-i poate învinovăţi? Şi eu aş face la fel.“ Omul de afaceri spune că nu are altă opţiune decât să-şi mute o parte din companie în Franţa, pentru a putea reveni pe piaţa comună europeană. În situaţia companiei sale sunt mii de firme britanice. Una dintre ele este Aston Chemicals, importator de chimicale, scrie The New York Times.
Firma trebuie să plătească tarife când importă mărfuri făcute în SUA sau Asia şi din nou când le distribuie în UE. Înainte de Brexit, Aston Chemicals cumpăra chimicale din diferite locuri ale lumii, completa documentele necesare, plătea taxa de import şi distribuia produsele cu camionul producătorilor de şampoane şi alte produse pentru îngrijirea părului şi a pielii. Utilizarea centrului din Marea Britanie „a funcţionat incredibil de bine“, spune Dani Loughran, CEO-ul firmei. Însă Brexitul a dat totul peste cap. Camioanele care intră din Marea Britanie în Europa sunt supuse unor proceduri vamale de durată. Iar în timp ce produsele britanice pot fi exportate fără taxe vamale suplimentare pe pieţele europene, cele aduse din alte părţi sunt suprataxate.
O soluţie aleasă de Aston Chemicals a fost să mute operaţiunile de distribuţie în Polonia, stat membru al UE. Personalul depozitelor din Marea Britanie a fost redus cu două treimi. Tot The Guardian a aflat că firmele britanice care exportă în UE sunt sfătuite de chiar consilierii comerciali ai guvernului să-şi înfiinţeze companii separate în interiorul blocului comunitar pentru a evita costurile suplimentare, birocraţia şi taxele rezultate din Brexit.
Un sondaj realizat de Agenţia pentru Investiţii Străine din Olanda arată că la 1 ianuarie circa 500 de afaceri, majoritatea cu acţionariat britanic sau cu sedii în Marea Britanie, dar cu proprietari străini, investigau deja cum pot deschide subsidiare, depozite şi centre de distribuţie în Olanda pentru a evita probleme create de Brexit.
De la 1 ianuarie, numărul acestor companii a crescut, scrie The Guardian. În 2019 şi 2020, 50 de companii cu acţionari britanici sau cu sediul în Marea Britanie şi-au stabilit operaţiuni în Austria, potrivit autorităţilor austriece. „Multe companii ne abordează pentru a veni la noi“, spune Margarete Schramböck, ministrul afacerilor economice din Austria. „Cele din Marea Britanie sunt de trei ori mai multe decât înainte. Sunt tot felul de companii; de IT, companii interesate de cercetare şi dezvoltare care caută o locaţie în UE. Avem programe speciale pentru a le ajuta. Tendinţa era deja vizibilă înainte de Brexit, iar acum s-a accentuat, mai ales la IMM-uri.“
Pe un alt front, Angela Crawley, membru al Partidului Naţional Scoţian, formaţiune care promovează reîntoarcerea Scoţiei în UE, ceea ce poate fi înfăptuit prin independenţa faţă de Marea Britanie, a avertizat că legile „parohiale“ date de guvernul britanic riscă să stârnească un exod al muzicienilor înspre Europa continentală, notează The Independent.
Artiştii vor fi încurajaţi să plece în UE dacă Londra nu rezolvă problema călătoriilor fără viză în UE. A crescut în ultimele luni şi numărul de companii britanice care fac cercetări despre stabilirea de baze în Olanda. Companiile de logistică şi depozitare olandeze sunt inundate cu cereri de la afacerile britanice care caută să închirieze depozite.
Brexitul, dar mai ales pandemia, au gonit din Marea Britanie circa 1,3 milioane de muncitori străini, arată o estimare. Industria ospitalităţii şi retailul au fost cele mai afectate de această migraţie. Analiştii spun că mulţi dintre cei plecaţi nu se vor mai întoarce.
Un studiu realizat în septembrie 2020 de compania de resurse umane Adecco a găsit că 40% dintre locuitorii Londrei cu loc de muncă ar pleca din ţară pentru a munci în alt stat european. Însă în acea perioadă un Brexit fără accord era considerat de mulţi o certitudine. În 2018, ponderea era de 16%.
