Janet Yellen, care urmează să devină noul preşedinte al Rezervei Federale americane de la 1 februarie, trebuie să facă ceea ce predecesorii ei, Ben Bernanke şi Alan Greenspan, nu au putut: să dezumfle bulele speculative fără a produce pagube economiei, scrie Bloomberg.
Politicile bănciii centrale americane de a oferi acces facil la bani au dus deja la apariţia de bule speculative cu obligaţiuni corporative şi pe pieţele emergente. Pericolul este ca limitarea acestor excese speculative să clatine sistemul financiar şi să afecteze creşterea economică.
Yellen „va încerca să facă ceva ce nimeni nu a mai făcut până acum“, a spus Stephen Cecchetti, fost consilier economic al Băncii Reglementelor Internaţionale, banca centrală a băncilor centrale. Yellen trebuie să „se asigure că politica de relaxare monetară nu creează riscuri majore pentru stabilitatea financiară“, a continuat el.
Yellen va avea două misiuni în lupta împotriva bulelor speculative: ea trebuie mai întâi să le identifice şi apoi să le dezumfle înainte ca ele să devină prea mari şi periculoase, apoi să gestioneze politica monetară în aşa fel încât să nu provoace spargerea bulelor.
Problema este însă că instrumentele pe care viitoarea şefă a Fed le are la dispoziţie pentru prima misiune, cum ar fi majorarea cerinţele de capital în cazul băncilor sau convingerea celor care achiziţionează locuinţe să contribuie mai mult cu banii proprii, nu au prea fost testate în Statele Unite.
Măsurile ar putea fi dificil de introdus din cauza multitudinii de autorităţi implicate şi s-ar putea dovedi nepopulare în rândul politicienilor.
Scăderea preţurilor caselor, o bagatelă
Dificultăţile celei de-a doua misiuni au ieşit la iveală anul trecut. Atunci, în mai, a fost suficientă doar o sugestie a preşedintelui Fed Ben Bernanke că banca centrală ar putea să-şi reducă achiziţiile de active pentru ca pieţele financiare să intre în vrie.
Nici Bernanke, al cărui mandat se încheie pe 31 ianuarie, nici predecesorul său, Alan Greenspan, nu au avut foarte mare succes în lupta împotriva bulelor. În timpul mandatului lui Greenspan, piaţa de capital a trecut de la boom la colaps, împingând economia în recesiune în 2001. Apoi el a asistat la creşterea preţurilor locuinţelor până la niveluri nesustenabile, ajunse la cote maxime când Bernanke a preluat ştafeta, în 2006. Bernanke a bagatelizat iniţial impactul scăderii preţurilor proprietăţilor asupra economiei, spunând în martie 2007 că se aşteaptă ca efectele negative „să poată fi ţinute sub control“. Dar s-a dovedit că s-a înşelat, Statele Unite intrând în cea mai adâncă recesiune de după Marea Depresiune.
Yellen a avertizat asupra bulei imobiliare
Preşedintele Barack Obama a vorbit în repetate rânduri anul trecut despre nevoia de a evita ceea ce el a numit „bule artificiale“. El a lăudat-o pe Yellen, la anunţarea nominalizării ei pentru funcţia de preşedinte al Fed-ului pe 9 octombrie, pentru că a „avertizat din timp cu privire la bula imobiliară“ . „Nu are un glob de cristal, dar înţelege în profunzime modul de funcţionare a economiei“, a spus el.
Fed-ul acordă „mult timp şi atenţie monitorizării preţurilor activelor în diferite sectoare“ pentru a vedea dacă se formează bule, a declarat Yellen, în prezent vice-preşedinte al Rezervei Federale, în 14 noiembrie în faţa Comisie Bancare din Senatul american.
„Nu văd dovezi ale unor dezechilibre majore între preţurile activelor în sectoarele importante, cel puţin nu atât de mari încât să rişte să producă instabilitate financiară.“
Primul pericol pentru politica de relaxare monetară a Fed-ului va veni probabil în urma acumulării de excese financiare şi nu dintr-o creştere nedorită a inflaţiei, a spus Anil Kashyap, profesor la Booth School of Business din cadrul Universităţii din Chicago. Inflaţia s-a situat la 0,9% în noiembrie, mai puţin decât jumătate din ţinta băncii de 2%. „Fed-ul va trebui să-şi facă mai multe griji privind turbulenţele de pe piaţa financiară decât legat de inflaţie“ a spus Kashyap, ales de Asociaţia Economică Americană pentru a răspunde discursului de adio al lui Bernanke către asociaţie pe 3 ianuarie.
Politica Fed-ului de a avea o dobândă monetară apropiată de 0% îi determină pe investitori să îşi asume riscuri mai mari atunci când îşi investesc banii.
Bernanke, în vârstă de 60 de ani, a pus la punct o strategie în două etape pentru identificarea posibilelor acumulări speculative de active. Într-o primă fază oficialii încearcă să identifice pieţele de active cu dezechilibre mari la nivelul preţurilor. Apoi ei se gândesc dacă o scădere bruscă a preţurilor acestor active s-ar putea propaga la nivelul întregului sistem financiar, cum s-a întâmplat în cazul crizei imobiliare. O astfel de intensificare ar putea avea loc dacă investitorii care deţin aceste active au datorii mari, nu au lichidităţi şi sunt foarte interconectaţi.
Banca centrală foloseşte deja teste de stres anuale în cazul celor mai mari bănci ale ţării pentru a spori rezistenţa sistemului financiar şi pentru a descuraja asumarea de riscuri.
Acum că se pregăteşte să preia frâiele Rezervei Federale, Yellen are totuşi un avantaj de partea ei. Economia tocmai a afişat cele mai bune şase luni de după sfârşitul recesiunii.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
