Autorităţile din Japonia şi-au exprimat în repetate rânduri disponibilitatea de a ajuta Europa să rezolve criza datoriilor, dar au subliniat că vor să vadă un plan convingător de acţiune înainte de a face angajamente ferme.
"Japonia, ca şi alte ţări din afara zonei euro, este pregătită să facă ceva, dar dacă ţările europene nu iau măsuri decisive este greu să punem în practică aceşti paşi", a spus un oficial guvernamental japonez.
Majorarea capacităţii actualului fond de salvare (EFSF) şi a viitorului Mecanism European de Stabilitate (ESM) peste nivelul actual de 500 de miliarde de euro ar fi un pas major şi un semnal încurajator.
"Ne aşteptăm ca ţările europene să crească plafonul de 500 de miliarde de euro", a adăugat oficialul.
Liderii europeni au convenit în această lună la Bruxelles să devanseze cu un an introducerea ESM, la jumătatea anului viitor, mecanism care va avea o capacitate de 500 de miliarde de euro. Ulterior au apărut discuţii despre mărimea şi momentul contribuţiilor.
Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble a declarat weekend-ul trecut că Germania, cel mai mare contributor al UE, ar putea să îşi suplimenteze contribuţia la ESM, dar că decizia va fi luată în ianuarie.
De la începutul crizei, acum mai mult de doi ani, liderii europeni au orchestrat programe de susţinere pentru Grecia, Irlanda şi Portugalia, au înfiinţat un fond de stabilitate destinat zonei euro, iar în această lună au convenit suplimentarea resurselor FMI cu 150 miliarde de euro.
Pe parcursul crizei care a atins şi Italia şi Spania, investitorii au avut mereu impresia că orice s-ar decide la Bruxelles este prea puţin şi prea târziu.
Japonia, SUA, Canada şi alte ţări şi-au exprimat frustrarea legată de progresele lente şi au cerut măsuri care să creeeze "scuturi" eficiente în jurul economiilor îndatorate din zona euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
