Scos din mocirla scandalurilor de cancelarul german Angela Merkel, cu aceste idei şi cu sprijinul tuturor statelor comunitare în afară de Ungaria şi Marea Britanie, Jean-Claude Juncker a câştigat cea mai puternică funcţie din UE, aceea de preşedinte al Comisiei Europene. Comisia Europeană este cea mai puternică structură a Uniunii Europene. Comisia proiectează legile UE, supraveghează bugetele naţionale, asigură respectarea tratatelor UE şi negociază acordurile de comerţ internaţional. Asupra tuturor acestora şi asupra multor altele Juncker va avea din noiembrie, când expiră mandatul actualului preşedinte al CE Jose Manuel Barroso, un cuvânt decisiv de spus. Juncker a fost ales marţi preşedinte al CE cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă şi 47 de abţineri.
„Vreau să fiu o maşină de făcut compromisuri“
Aşa le-a spus Juncker noilor parlamentari europeni. Talentul de mediator, de a găsi compromisuri, i-a adus experimentatului politician, avocat ca pregătire profesională, reputaţia de interlocutor diplomat şi suav. El poate conversa fluent în mai multe limbi. Când l-au ales, luxemburghezul le-a vorbit parlamentarilor europeni în engleză, franceză şi germană. Înaintea noului rol Juncker a fost liderul european care a rezistat cel mai mult pe post – 18 ani ca premier al Luxemburgului. El a ocupat această funcţie până în 2013, când a demisionat forţat din cauza unui scandal de spionaj în care a fost implicat fostul şef al agenţiei luxemburgheze de spionaj. Acesta a înregistrat în secret anumite discuţii cu un ceas de mână desprins din filmele cu James Bond. Juncker a demisionat pentru că supravegherea serviciului de supraveghere cădea în sarcina sa. Politicianul şi-a început cariera la 28 de ani – acum are 59 de ani –, când a fost numit viceministru al muncii. În doi ani a devenit ministru cu drepturi depline, ceea ce i-a deschis o cale rapidă de navigare prin sistemul politic. Timp de 20 de ani, din 1989 până în 2009, a fost ministru de finanţe, câteva luni în 2005 a fost preşedinte al Consiliului European şi din 2005 şi până anul trecut primul preşedinte al Eurogroup, un puternic grup decizional din zona euro alcătuit din miniştrii de finanţe ai regiunii. Din această ultimă poziţie Juncker a ghidat zona euro prin cea mai gravă criză din istoria ei, luând decizii importante despre bailout-urile Greciei, Irlandei, Portugaliei şi Ciprului şi despre austeritate.
Tatăl lui Juncker a fost muncitor într-o oţelărie şi membru al unui sindicat creştin. Familia sa a fost agasată de presa britanică din cauza înrolării forţate a tatălui său în armata nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Un titlu din The Sun titra „Legăturile familiei lui Juncker cu regimul nazist“.
Visurile, propunerile şi promisiunile lui Juncker
- Crearea unui buget comun al statelor din zona euro, separat de cel al UE, pentru a ajuta ţările respective să implementeze reforme structurale dificile;
- „Reindustrializarea“ Europei şi găsirea de locuri de muncă pentru cele 25 mil. şomeri din UE, dintre care mulţi sunt tineri;
- Un plan de investiţii public-privat de 300 de miliarde de euro pentru următorii trei ani pentru stimularea creşterii economice în UE prin construirea de centre industriale, reţele de transport, de energie şi de informaţii şi pentru crearea de locuri de muncă;
- Introducerea unui salariu minim social în fiecare stat membru al UE. El a propus anterior introducerea unui salariu minim calculat în fiecare stat în funcţie de venitul median, care variază mult între cel din Luxemburg, aflat în vârf, şi cele din România şi Bulgaria, cele mai mici;
- „Transparenţă maximă“ în negocierile acordului de comerţ liber dintre UE şi SUA, cel mai mare de acest gen din lume, astfel încât să nu fie „sacrificate standardele europene de siguranţă, sănătate, sociale şi de protecţie a datelor“;
- O piaţă digitală unică, o piaţă unică a capitalurilor pentru facilitarea accesului companiilor şi proiectelor de infrastructură la finanţare astfel încât să fie redusă dependenţa de finanţarea de la bănci, şi o uniune energetică care să devină numărul unu mondial la energia regenerabilă;
- Transformarea troicăi creditorilor internaţionali, cei care proiectează programele de bailout, într-o structură mai democrată şi supravegheată mai strict de Parlamentul European;
- Nemodificarea regulilor privind libera circulaţie a forţei de muncă;
- Îngheţarea extinderii UE în următorii cinci ani, aceasta în condiţiile în care Ucraina şi mai ales Republica Moldova şi-au pus speranţele în UE pentru a se desprinde de orbita Rusiei. Despre Ucraina, Juncker spune că locul ei este în Europa. Până acum UE s-a ferit să adauge adjectivul „european“ relaţiilor cu Ucraina.
* Este inacceptabil pentru mine ca oamenii muncii şi pensionarii să suporte povara reformelor structurale în timp ce proprietarii de vapoare şi speculatorii financiari se îmbogăţesc şi mai mult.
* Comisia va fi un organism politic. Vreau ca ea să fie un organism şi mai politic. Va fi un organism puternic politizat.
* Când lucrurile devin grave, trebuie să ştii cum să minţi.
* Euro nu divizează Europa, o apără.
* Vreau să fiu o maşină de făcut compromisuri.
