Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a făcut apel la ţările UE să-şi pună marile bănci sub controlul unei singure structuri paneuropene, în contextul în care la nici o săptămână după ce Spania a cerut ajutor financiar pentru salvarea instituţiilor de credit Ciprul a avertizat că ar putea deveni a cincea victimă a crizei datoriilor, tot din cauza băncilor.
Ministrul cipriot de finanţe Vassos Shiarly a anunţat că ţara sa are nevoie "extrem de urgent" de un bailout internaţional pentru a-şi recapitaliza băncile, iar problema va trebui rezolvată până la finalul acestei luni, scrie The Wall Street Journal.
Potrivit mai multor oficiali europeni, eventualul plan de salvare pentru băncile cipriote nu va depăşi 3-4 miliarde de dolari, sumă care nu va pune în dificultate fondurile de bailout ale zonei euro. Economia Ciprului, o insulă cu 800.000 de locuitori, este infimă în comparaţie cu cea a Spaniei, raportul de mărime fiind de 1 la 60. Spania a convenit săptămâna trecută cu zona euro un ajutor de 100 miliarde euro pentru băncile sale. Cu toate acestea, un bailout pentru Cipru va amplifica probabil tensiunile de pe pieţele financiare şi va favoriza propagarea crizei datoriilor. Oficialii consideră că autorităţile cipriote vor încerca să obţină fonduri urmând modelul Spaniei, în care condiţiile vor fi impuse sectorului bancar şi nu asupra modului în care este gestionată economia.
Băncile cipriote, mai ales Banca Populară a Ciprului - al doilea creditor ca mărime din ţară, trebuie să-şi consolideze capitalul după pierderile masive suferite din cauza restructurării datoriei Greciei.
Anul trecut Ciprul a evitat un bailout obţinând un împrumut de 2,5 miliarde euro de la Rusia. Guvernul a explorat posibilitatea unor noi finanţări de la Rusia şi chiar de la China, dar aceste opţiuni par acum improbabile, au spus oficialii europeni.
Uniunea bancară dezbină Europa
Slăbiciunile băncilor europene au pus pe jar executivul european, Barroso cerând statelor UE să acţioneze rapid pentru a integra sistemele bancare printr-o supraveghere pan-europeană şi o schemă de garantare a depozitelor la nivelul UE ca parte a formării unei uniuni bancare. "Un pas atât de mare" ar putea fi făcut chiar anul viitor şi fără modificări în tratatele Uniunii, a spus preşedintele CE într-un interviu pentru Financial Times.
"Cred că acum condiţiile ne permit mai mult ca niciodată să mergem mai departe. Acum statele europene sunt mai conştiente de nevoie de a merge mai departe cu integrarea, mai ales în zona euro. Aceasta este una dintre lecţiile crizei", a afirmat Barroso.
Însă ministrul britanic de finanţe George Osborne insistă că ţara lui nu va face parte din nicio uniune bancară europeană în care contribuabilii britanici vor fi forţaţi să salveze băncile altor state sau în care băncile britanice sunt controlate din străinătate.
Insistenţa lui Barroso s-a lovit şi de rezistenţa Bundesbank, banca centrală a Germaniei, una dintre cele mai influente instituţii de acelaşi fel din UE.
Sabine Lautenschlager, vicepreşedintele băncii, a avertizat că o uniunea bancară poate funcţiona doar în tandem cu una fiscală, care presupune reguli obligatorii la nivel european privind stabilirea bugetelor naţionale. Germania s-a opus în general oricărui acord care ar forţa cea mai mare economie europeană să salveze băncile statelor mai slabe, cu excepţia cazului în care sunt adoptate măsuri pentru o integrare mai strânsă a politicilor de buget şi cheltuieli. Lautenschlager apreciază că o uniunea bancară fără o uniune fiscală va fi benefică în special băncilor din economiile slabe care se confruntă cu costuri de refinanţare mari. Ea consideră, de asemenea, că o uniune bancară va necesita modificări de amploare ale tratatelor europene.
Pieţele atacă din nou puternic Spania, care ar putea primi condiţii mai dure de bailout decât credea
Optimismul cu care pieţele au întâmpinat iniţial anunţul salvării băncilor din Spania cu fonduri de până la 100 miliarde euro s-a disipat rapid, randamentele obligaţiunilor spaniole cu scadenţa la zece ani crescând rapid până la cote de pericol. Marţi yieldurile au trecut de 6,6%. La un nivel de peste 7% guvernele Greciei, Irlandei şi Portugaliei au fost forţate să ceară bailouturi internaţionale pentru a evita colapsul financiar.
Cu toate că Spania a asigurat că salvarea băncilor ei este o acţiune deosebită de cele care vizează sprijinirea guvernului elen, irlandez şi al celui portughez, CE a anunţat că specialişti ai Troicii Banca Centrală Europeană - FMI - CE vor monitoriza ajutorul pentru instituţiile de credit spaniole. Gestul sugerează că acordul ar putea fi mai dur decât a semnalat guvernul de la Madrid. Declaraţiile din partea Spaniei şi a liderilor europeni au lăsat fără răspuns mai multe întrebări, inclusiv suma exactă de care va avea nevoie ţara şi modul în care vor fi puse la dispoziţie fondurile, potrivit Wall Street Journal.
Agenţia de evaluare financiară Fitch a pus gaz pe foc avertizând că Spania va depăşi semnificativ ţintele de deficit bugetar stabilite pentru anul acesta şi următorul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
