Business Internaţional

Joseph Stiglitz: „Corporaţiile farma se concentrează în principal pe venituri, nu pe sănătatea planetei“. Cât sacrifică şi cât câştigă Big Farma în criza COVID-19

Joseph Stiglitz: „Corporaţiile farma se concentrează în principal pe venituri, nu pe sănătatea planetei“. Cât sacrifică şi cât câştigă Big Farma în criza COVID-19

Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie, se întreabă dacă „nu cumva lăcomia companiilor va prelungi pandemia“

Autor: Bogdan Cojocaru

16.05.2021, 23:07 641

♦ Transformarea subvenţiilor publice în profituri private pare o eroare în sistem, una care ar putea fi reparată, poate, dacă statele ar controla fructele investiţiilor lor ♦ The Guardian atrage atenţia că o parte din finanţarea primită de AstraZeneca a venit de la Comisia Europeană ♦ Pfizer are deja contracte de livrare de vaccinuri care se întind până în 2024.

Pandemia a fost bună cu marile companii farmaceutice, cu Big Farma, şi a adus în prim-plan rolul lor de salvatori în situaţii extreme, cum este aceasta, prin dezvoltarea de vaccinuri şi teste, dar şi responsabilităţile lor faţă de stat şi societate.

Nimeni nu se îndoieşte că actuala criză din sănătate va da un impuls grozav vânzărilor din sectorul farma sau că serurile de imunizare contra COVID-19 permit redeschiderea mai rapidă a economiilor şi revenirea la normalitate. Însă mulţi sunt critici la adresa producătorilor de vacciuri, spunând că pofită de situaţie tocmai pentru a face mai mulţi bani, chiar dacă unele dintre companii susţin că vând vaccinuri prin politici nonprofit.

Unul dintre cei mai vehemenţi critici este Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie. Într-un articol intitulat „Nu cumva lăcomia companiilor va prelungi pandemia?“ el arată că insuficienţa vaccinurilor în lumea în curs de dezvoltare este în mare parte rezultatul eforturilor producătorilor de vaccinuri de a-şi menţine monopolurile şi profiturile.

„Ca entităţi care au ca scop realizarea de profit, corporaţiile farma se concentrează în principal pe venituri, nu pe sănătatea planetei. Obiectivul lor este simplu: să păstreze asupra pieţei cât de mult control pot, cât mai mult timp posibil, pentru a maximiza profiturile“, scrie Stiglitz în materialul publicat pe site-ul Project Syndicate.

Comen­tariile lui vin în contextul creşterii presiunilor asupra producătorilor de vaccinuri contra COVID-19 să împartă cu alte companii de profil reţetele şi tehnologiile de fabricare a serurilor pentru ca aceastea să fie disponibile cât mai multor oameni, mai ales din lumea săracă. Dintre marii pro­ducători, grupul anglo-suedez AstraZeneca, unul dintre cei care au scos primii pe piaţă vaccinuri contra COVID-19, al său fiind dezvoltat împreună cu Universitatea Oxford, a promis că va vinde serul în lumea în curs de dezvoltare fără a urmări realizarea de profit pe perioada pandemiei.

În Vest politica va fi valabilă până când pandemia se va termina, însă compania şi-a rezervat dreptul de a hotărî singură când se termină criza. Vaccinurile sale sunt printre cele mai ieftine, dar între timp au ajuns şi problematice. Iar politica nonprofit este şi ea problematică.

Revista Quartz scrie că timp de aproape două decenii agenţii guvernamentale au contribuit cu cel puţin 248 de milioane de dolari la dezvoltarea ChAdOx, motorul care aduce la celulele organismului componenta activă din vaccin, de către oamenii de ştiinţă de la Oxford. Organizaţii de caritate precum Wellcome Trust au oferit cel puţin alte 53 de milioane de lire sterline. Până la 99% din finanţarea pentru ChAdOx făcută publică provin din bani publici sau de la instituţii filantropice. Iar acest vector este chiar inima vaccinului AstraZeneca contra COVID-19, iar compania este liberă să profite de el după cum vrea. Din iulie, când este posibil să fie declarată terminarea pandemiei, AstraZeneca se poate apuca serios de realizat profit pe seama cercetărilor finanţate cu bani publici, aşa cum fac deja concurenţii săi Pfizer şi Moderna. Vaccinurile nu sunt singurele produse la dezvoltarea cărora au contribuit plătitorii de taxe şi pe care, când au nevoie de ele, aceştia trebuie să le cumpere cu bani din buzunarele lor. Există tot felul de tratamente şi medicamente. Transformarea subvenţiilor publice în profituri private pare o eroare în sistem, una care ar putea fi reparată, poate, dacă statele ar controla fructele investiţiilor lor.

Guvernele ar acţiona astfel ca investitorii antreprenoriali lăudaţi atât de mult de capitalişti. The Guardian atrage atenţia că o parte din finanţarea primită de AstraZeneca a venit de la Comisia Europeană. The Wall Street Journal, portavocea companiilor de pe Wall Street, scrie că în primul trimestru al acestui an Astra a vândut vaccinuri în pierdere, adică vânzările au fost mai mici decât costurile, ceea ce înseamnă erodarea veniturilor. Gigantul farma a raportat venituri de 275 de milioane de dolari din vânzarea a 68 de milioane de doze de vaccin contra COVID-19, livrări sub ţinta vizată iniţial. Vaccinul a contribuit cu 4% la veniturile trimestriale, însă nu a fost principalul generator de vânzări. Rolul i-a revenit unui medicament contra cancerului. Excluzând vaccinurile Covid, veniturile raportate de Astra sunt cu 15% mai mari decât cele de anul trecut.

Pfizer, în schimb, mizează pe COVID-19 pentru impulsionarea profitului în următorii ani. Compania are deja contracte de livrare de vaccinuri care se întind până în 2024. Şefii de la Pfizer, care produce unul dintre cele mai populare vaccinuri, au vorbit deschis despre planurile lor de a majora semnificativ preţurile după ce guvernele nu vor mai fi principalii cumpărători. Compania se aşteaptă ca anul acesta serurile contra Covid, produse împreună cu BioNTech, să-i aducă venituri din vânzări de 26 de miliarde de dolari, ceea ce ar reprezenta mai mult de o treime din veniturile totale. În primul trimestru, vaccinul i-a adus venituri de 3,5 miliarde de dolari. BioNTech, din Germania, a raportat o creştere de 7.000% a veniturilor, la 2 miliarde de euro. Moderna, un producător de dimensiuni mici, a încasat venituri din vânzarea de vaccinuri Covid de 1,7 miliarde de dolari în primele trei luni ale acestui an.

 
AFACERI DE LA ZERO