Grecia se va confrunta cu limitări de amploare ale suveranităţiişi trebuie să privatizeze activele de stat la o scară similarăvânzării firmelor est-germane în anii 1990, după cădereacomunismului, a declarat preşedintele Eurogroup Jean-ClaudeJuncker, citat de Reuters.
Într-un interviu publicat după ce miniştrii de finanţe din zonaeuro au aprobat alocarea unei tranşe de 12 miliarde de euro dinpachetul de salvare de 110 miliarde de euro stabilit anul trecutpentru Grecia de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional,Juncker a afirmat că este optimist referitor la succesul măsurilorconvenite cu Atena.
"Suveranitatea Greciei va fi limitată masiv", a declaratoficialul pentru revista germană Focus, adăugând că echipe deexperţi din zona euro vor veni în Grecia.
Pentru următorul val de privatizări, Atena va avea nevoie desoluţii bazate pe modelul agenţiei germane Treuhand, a spus el,referindu-se la agenţia de privatizare care a vândut 14.000 defirme est-germane între 1990 şi 1994.
Parlamentul grec a votat joi înfiinţarea unei agenţii deprivatizare, în cadrul planului de austeritate convenite de guverncu UE şi FMI.
Grecii sunt foarte sensibili la orice atingere adusăsuveranităţii sau la ideea ca în conducerea ţării să fie implicaţi"comisari" străini.
"Nu se poate permite insultarea Greciei, dar grecii au nevoie deajutor. Au spus că sunt pregătiţi să accepte experţi din zonaeuro", a afirmat Juncker.
Atena trebuie să vândă numai anul acesta active de stat de cincimiliarde de euro sau altfel riscă să eşueze în a atinge obiectivelecerute de UE şi FMI, pierzând fondurile de salvare furnizate deaceşti creditori, caz în care ar putea intra în incapacitate deplată a datoriilor.
Repetarea experienţei Treuhand ar putea fi amară pentru Grecia,care deja se confruntă cu şomaj ridicat şi o recesiuneprelungită.
Treuhand ar fi trebuit să vândă active de stat pentru profit,dar a sfârşit cu un deficit uriaş în bilanţul contabil - datorii de172 miliarde de dolari - şi o moştenire amară pentru numărul enormde persoane ale căror locuri de muncă le-a distrus. Aproape patrumilioane de persoane erau angajate în 1990 la companiile deţinutede agenţie. Când Treuhand a fost închisă, în 1994, mai rămăseseră1,5 milioane de posturi.
Juncker apreciază că criza grecească are la bază mai ales cauzeinterne, în condiţiile în care între 1999 şi 2000 salariile aucrescut cu aproape 107%, deşi economia nu avansa la fel de rapid.Creşterile salariale au scăpat de sub control şi nu au reflectatevoluţia productivităţii, a mai spus el.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
