Business Internaţional

Kazahstanul deschide poarta curţii din spate a Rusiei pentru China şi pentru companiile germane şi americane. Dacă Putin a avut vreodată vreun plan de a reface URSS, acesta s-a năruit

Prima vizită în străinătate de după ianuarie 2020 a preşedintelui Chinei Xi Jinping a fost în Kazahstan, unde a vorbit cu liderul local Kassym-Jomart Tokayev. Abia apoi s-a văzut cu preşedintele rus Vladimir Putin. Pe actuala scenă geopolitică a lumii, această ordine nu poate fi o întâmplare.

Prima vizită în străinătate de după ianuarie 2020 a preşedintelui Chinei Xi Jinping a fost în Kazahstan, unde a vorbit cu liderul local Kassym-Jomart Tokayev. Abia apoi s-a văzut cu preşedintele rus Vladimir Putin. Pe actuala scenă geopolitică a lumii, această ordine nu poate fi o întâmplare.

Autor: Bogdan Cojocaru

01.10.2022, 09:37 59119

Kazahstanul ar trebui să fie o ve­rigă de rezistenţă în orice efort al Rusiei de a reface într-un fel sau altul URSS. Uriaşa ţară bogată în petrol face parte din Uniunea Economică Eurasiatică, răspunsul Moscovei la Uniunea Europeană. Însă în pre­zent, în timp ce armata rusă pierde teren în Ucraina, Kazahstanul face o demonstraţie de independenţă politică şi economică în care este susţinut de China. Regimul kazah nu uită să dea atenţie nici corporaţiilor occidentale.

Este un semnal că Moscova a forţat revenirea epocii în care îşi domina vecinii, dar n-a reuşit decât să-i îndepărteze. Iar China este gata să-i primească. În contextul crizei de energie, spre Kazahstan îşi îndreaptă UE acum atenţia pentru petrol şi cărbune.

În ianuarie, când Kazahstanul era zguduit de proteste de amploare contra scumpirii carburanţilor şi contra conducerii statului, Moscova a trimis trupe pacificatoare în ca­pitala Astana, sau Nur-Sultan, cum i se spunea până nu demult, pretextul fiind că au fost chemate acolo de preşedintele Kassym-Jomart Tokayev.

Mulţi s-au întrebat de ce Tokayev, un conducător cu mână de fier, care ordonase foc liber asupra protestatarilor, are nevoie de ar­mata rusă pentru a se apăra de de­monstranţi când statul are pro­­pria armată şi propriile forţe de ordine. Rusia şi-a re­tras trupele rapid.

O posibilă expli­ca­ţie a venit mai târ­ziu, în februarie, du­pă ce preşedintele rus Vladimir Putin a dat ordin pentru în­ce­perea invaziei din Ucraina cu ajutorul Belarusului. Marşul spre Astana a fost o demon­straţie de forţă şi un semnal că armata rusă poate ajunge în doar câteva ore în capitala Kazahstanului.

Şi această ţară, şi Belarusul sunt stâlpii de rezistenţă ai uniunii economice patronate de la Moscova şi foste republici sovietice, aşa cum este şi Ucraina. Belarusul a devenit o ex­tensie a Rusiei, Ucraina pro-occidentală este invadată de armata rusă, iar Kazahstanul a dat tot timpul semne că nu acceptă să i se dicteze de la Moscova.

Războiul Rusiei din Ucraina i-a dat lui Tokayev prilejul unic de a produce frustrări Kremlinului, scrie Foreign Policy. Niciun ofi­cial kazah nu şi-a exprimat apro­barea pentru invazia rusă din Ucraina. Pe plan intern, sim­bolurile de propagandă militară rusă au fost interzise, iar tradiţio­nala paradă de Ziua Vic­toriei armatei sovietice de pe 9 mai a fost anu­lată. Zvonurile spun chiar şi că Ucraina a pri­mit armament de la armata kazahă.

În Kazahstan a ales preşedintele Xi Jinping să e­fectueze prima sa vizită în stră­i­nătate de după ianuarie 2020. Iar cu această ocazie, China a promis să spri­jine „independenţa naţională, suveranita­tea şi integritatea teritorială“ ale Kazahsta­nului. Vizita diplomatică a lui Xi a venit în contextul în care tensiunile dintre Astana şi Moscova cresc. Preşedintele chinez l-a vizitat pe Tokayev înainte să se întâlnească cu Putin, ceea ce pe actuala scenă diplomatică inter­naţională nu poate fi întâmplător.

Kazahstanul are o comunitate rusă mare şi se teme că va păţi din partea Rusiei ceea ce a păţit Ucraina. China a rămas un partener de­clarat al Rusiei, dar în această alianţă acţionează de pe o poziţie de superioritate din ce în ce mai clară, întinzându-şi influenţa în chiar curtea din spate a Moscovei. Iar acolo, vecinii se ceartă.

Rusia a restricţionat tranzitul petrolului kazah către Europa când kazahii au promis mai mult ţiţei statelor UE, iar în schimb autorităţile kazahe au blocat accesul camioanelor ruse şi bieloruse cu marfă din UE. La un forum de afaceri cu companii germane de la începutul lunii septembrie, viceministrul de externe kazah a declarat că peste 40 de companii străine se mută din Rusia în Kazahstan. Aproape 40 din aceste firme sunt din Germania, scrie Astana Times. Însă o companie americană, Honeywell, un conglomerat industrial, este prima care şi-a relocat operaţiunile din Rusia în Kazahstan. De altfel, afacerile americane sunt printre primii trei investitori străini în această ţară, arată statistica oficială, cu o pondere a investiţiilor de 13,5% în total. Dacă de pe listă sunt excluse statele considerate paradisuri fiscale, în top mai intră Rusia şi China. Este un interes mare din partea unor ţări puternice pentru o economie mai mică decât valoarea Honeywell. Americanii sunt interesaţi mai ales de industria mineritului, iar preşedintele Tokayev îi încurajează. Spre comparaţie, jumătate din investiţiile chineze sunt în industria petrolului şi gazelor. Tot în această lună, preşedintele s-a întâlnit în SUA cu executivii celor mai mari corporaţii americane, scrie presa pro-guvernamentală kazahă.

În aceeaşi perioadă cu vizita lui Xi Jinping, în acelaşi oraş din Kazahstan, Nur-Sultan, s-a aflat şi Papa Francis. Acesta a cerut o întâlnire cu liderul chinez, dar a primit un refuz politicos. Papa Francis s-a deplasat acolo pentru o reuniune istorică a liderilor religioşi ai lumii pentru pace şi dialog. Prin urmare, Kazahstan a fost pentru o scurtă perioadă şi centru spiritual, şi centru politic al lumii. Toate acestea, dacă se adaugă şi o promisiune de reformă din partea lui Tokayev, indică o reorientare a politicii externe şi economice a ţării. Kazahstan este exportator de cereale, iar China este unul din importatori. China importă şi gaze, petrol şi uraniu, ceea ce face ca în relaţiile comerciale bilaterale Kazahstan să aibă excedent, ceva rar, notează Euractiv. Astana vrea să pătrundă cu cereale şi pe piaţa UE. Pentru ţările europene, Kazahstan este pe cale să devină o sursă de cărbune care să înlocuiască Rusia, însă transporturile de combustibil ar trebui să treacă tot prin Rusia. UE este cel mai mare partener comercial al ţării, cu peste 40% din exporturile kazahe ajungând pe piaţa europeană. Peste 70% din exporturile de petrol ale Kazahstanului au ca destinaţie UE. Invazia rusă din Ucraina nu a schimbat ordinea mondială, dar a schimbat geopolitica în Asia.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO