Kendama denumeşte atât jucăria din lemn, cu trei cupe şi o bilă prinsă cu o sfoară, cât şi jocul de îndemânare construit în jurul ei. Pare un paradox cum această jucărie simplă, inventată în urmă cu sute de ani, a reuşit să cucerească în valuri succesive copii, adolescenţi şi adulţi, inclusiv într-o lume dominată de ecrane, aplicaţii şi gadgeturi tot mai sofisticate. Fascinaţia este cu atât mai greu de explicat cu cât kendama propune exact opusul divertismentului digital: coordonare, repetiţie, greşeală şi progres lent.
Într-un articol de copertă publicat de Business Magazin în 2017, fenomenul Kendama era deja vizibil şi pus în oglindă cu diferenţele dintre generaţii. Dacă „generaţia cu cheia de gât” îi reuneşte pe cei care au copilărit în România anilor ’70–’80, iar tinerii de azi sunt etichetaţi drept millennials sau generaţia Z, noile generaţii puteau fi denumite „Generaţia cu kendama de gât”. Jocul presupune coordonarea corpului pentru a prinde tama (bila) în diferite părţi ale mânerului (ken), iar performanţa nu ţine de tehnologie, ci exclusiv de îndemânarea jucătorului.
Din punct de vedere istoric, kendama nu este o invenţie modernă. Prima menţiune a unei jucării similare, numită bilboquet, datează din secolul al XVI-lea, fiind practicată la curtea regelui Henri al III-lea al Franţei. Jucăria cu origini europene a ajuns ulterior în Japonia, unde a cunoscut un succes major şi unde a primit şi denumirea consacrată: ken. După acest „ocol” asiatic, kendama a revenit pe continentul european şi s-a extins ulterior şi în SUA, câştigând popularitate în rândul tinerilor. Jocul era deja prezent în România din 2008–2009, intrând în magazine specializate începând cu 2012–2013, iar în 2017, Google Trends indica un maxim de interes pentru acest cuvânt.
La acel moment, jucăria devenise vizibilă pe rafturile retailerilor mari, cât şi în magazine online sau chiar la tarabele de ziare. Opt ani mai târziu, datele din 2025 arată că fenomenul nu doar că a revenit, ci s-a amplificat. Din perspectiva eMAG, kendama a depăşit clar statutul de jucărie clasică. „Kendama a evoluat de la zona clasică de jucărie la un fenomen cultural, deci din perspectiva noastră este, mai degrabă, un produs de lifestyle”, explică Răzvan Acsente, CMO, eMAG România, Bulgaria şi Ungaria. În acelaşi timp, produsul rămâne relevant şi în zona de sport şi performanţă, prin modelele dedicate trickurilor şi competiţiilor.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
