Business Internaţional

La cinci ani după criză, gospodăriile suflă şi în iaurt: ţin banii la saltea, au redus expunerea pe bursă şi nu vor să mai audă de împrumuturi

La cinci ani după criză, gospodăriile suflă şi în iaurt: ţin banii la saltea, au redus expunerea pe bursă şi nu vor să mai audă de împrumuturi

Gospodăriile din primele şase eco­nomii dezvoltate şi-au mărit deţinerile de numerar cu 15% în cei cinci ani postcriză, în ideea că banii ar fi mai în siguranţă „la saltea“

Autor: Radu Bostan

07.10.2013, 19:53 2484

La cinci ani după ce banca de investiţii Lehman Brothers s-a prăbuşit, declanşând o criză financiară mondială, gospodăriile din cele mai mari economii ale lumii rămân extrem de atente cu banii. O analiză a agenţiei americane Associated Press arată că familiile gândesc de trei ori înainte să cheltuiască, au renunţat la împrumuturi şi şi-au vărsat finanţele în plasamente cu dobânzi minuscule, uneori chiar prea mici pentru a ţine pasul cu inflaţia, decât să mai rişte pe bursă.

„Lehman a schimbat totul. Acum e vorba numai despre siguranţă, siguranţă şi iar siguranţă“, spune Arne Holz­hausen, economist la biroul din München al companiei de asigurări Allianz.

Analiza s-a bazat pe date privind cheltuielile şi investiţiile consumatorilor în perioada decembrie 2007 până la sfârşitul anului 2012, concentrându-se pe cele mai mari 10 economii mondiale, anume Statele Unite, China, Japonia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Bra­zilia, Rusia, Italia şi India. Împreună, aceste ţări au jumătate din populaţia mon­dială şi realizează 65% din produsul intern brut al lumii.

Dacă evitarea îndatorării şi re­ducerea cheltuielilor sunt practici sănătoase pentru finanţele unei familii, când strategia e adoptată de sute de milioane, economia mondială intră în criză. Aversiunea gospodăriilor faţă de riscuri este, parţial, explicabilă. Rate ridicate ale şomajului în multe state înseamnă mai puţini oameni cu bani de cheltuit. Analiza relevă însă faptul că şi persoanele cu slujbe stabile şi bine plătite rămân prudente.

Gospodăriile din primele şase eco­nomii dezvoltate şi-au mărit deţinerile de numerar cu 15%, sau 3.300 de miliarde de dolari, în cei cinci ani post-criză, în ideea că banii ar fi mai în siguranţă „la saltea“, potrivit Orga­nizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Deşi creşterea în sine nu a fost cu mult mai mare decât în anii anteriori crizei, ce este surprinzător este că aceasta a avut loc în contextul în care milioane de oameni erau şomeri, veniturile celor care munceau au avansat lent, iar miliarde de dolari s-au dus doar pe stingerea datoriilor.

În cei cinci ani de dinaintea crizei, datoriile gospodăriilor au urcat cu 34% în statele analizate, potrivit Credit Suisse. Apoi a venit criza financiară, iar populaţia a spus stop împrumutării. Datoria pe cap de adult s-a redus cu 1% în aproape cinci ani, o scădere despre care economiştii spun că nu s-a mai văzut de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Apetitul pentru împrumut a rămas scăzut chiar şi după ce băncile au redus dobânzile la minime record, situaţie care pe alte vremuri ar fi provocat o explozie a creditării.

Tot pentru a-şi reduce datoriile şi a economisi mai mult, populaţia şi-a restrâns cheltuielile. Cheltuielile de consum au crescut la nivel mondial cu 1,6% anual în primii cinci ani după criză, ajustând cifrele pentru a lua în calcul rata inflaţiei, potrivit Pricewater­houseCoopers.

Ritmul de creştere s-a plasat la jumătate faţă de perioada de dinaintea crizei şi a fost doar puţin mai mare decât creşterea anuală a populaţiei în aceeaşi perioadă. Cheltuielile de consum repre­zintă peste 60% din PIB.

Pe bursa de valori, dorinţa de siguranţă a determinat o retragere masivă, deşi la începutul anului 2009 acţiunile şi-au revenit din colapsul din criză, iar cotaţiile titlurilor au urcat cu rapiditate. Investitorii din cele 10 ţări au retras 1.100 de miliarde de dolari din fondurile mutuale cu plasamente în acţiuni în cei cinci ani de după criză, suma fiind echivalentă cu 10% din deţinerile iniţiale, arată firma de analiză Lipper. Banii au luat calea fondurilor de obligaţiuni, unde deţinerile au crescut cu 1.300 de miliarde de dolari, deşi dobânzile oferite de acestea au scăzut la niveluri record.

Când a lovit criza, principalele economii dezvoltate s-au aşteptat ca statele emergente să preia ştafeta şi să fie noul motor al creşterii economice globale.

Cele mai mari state emergente, respectiv Brazilia, Rusia, India şi China (BRIC), şi-au revenit rapid din criză. Însă potenţialul BRIC a fost supraevaluat. Deşi au 80% din populaţia celor mai mari 10 economii, cheltuielile cetăţenilor lor s-au ridicat la doar 22% din totalul cheltuielilor de consum ale grupului de 10, potrivit Haver Analytics.

Totuşi, mai devreme sau mai târziu consumatorii îşi vor depăşi frica şi vor lărgi baierele pungilor. Cu toate acestea, puţini sunt economiştii care se aşteaptă ca gospodăriile să revină la obiceiurile de dinaintea crizei. Un motiv este că boom-ul anterior anului 2007 s-a produs pe fondul unei îndatoriri uriaşe, nu creşteri ale veniturilor. Nimeni nu crede că excesele de atunci se vor repeta.

Prudenţa va continua însă şi din cauza „traumelor“ suferite de consumatori în perioada în care job-uri, venituri şi averi dispăreau dintr-o dată, efectele psihologice persistând şi după venirea unor vremuri mai bune. Economiştii cred că lovitura crizei financiare a fost atât de puternică încât gospodăriile nu vor prinde din nou gustul împrumuturilor şi cheltuielilor timp de încă cinci ani, sau mai mult.

„Nu e greu să distrugi încrederea consumatorilor, dar e nevoie de foarte mult ca să o reconstruieşti“, crede Ian Bright, economist la ING.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.10.2013

AFACERI DE LA ZERO