Valul de inflaţie, sau de creşteri de preţuri, care loveşte ţări emergente şi dezvoltate deopotrivă odată cu ieşirea economiilor din criză, ar trebui să fie doar temporar, după cum asigură mai toţi şefii băncilor centrale. Va dura, cel mai probabil până la anul. Însă aceasta nu înseamnă că până atunci inflaţia nu poate creea surprize. Primăvara arabă s-a dezvoltat pe un fundal de creşteri de preţuri, mai ales la cereale. Iar în Germania, cea mai mare economie europeană, şi SUA, cea mai influentă economie a lumii, inflaţia se îndreaptă spre cote demne de ţări imature, semn, spun unii, al supraîncălzirii economiilor.
În zona euro, inflaţia va fi domoală în următorii ani şi nu va ajunge „excesiv de ridicată“ chiar şi cu actuala creştere spre 4% în Germania, a spus Isabel Schnabel, membru în Consiliul Executiv al BCE din partea Germaniei. Ea a făcut aceste declaraţii pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung. „Această traiectorie este temporară. Proiecţiile noastre pe termen mediu sunt slabe: doar 1,4% în 2023.“
Experta în politică monetară şi ecomomie a precizat însă că ce va face inflaţia este înconjurat de „incertitudini“ şi a asigurat că „sunt sigură că nu vom avea inflaţie excesiv de ridicată“. Pentru germani, inflaţia aduce la suprafaţă o frică cu rădăcini adânci. În perioada interbelică Germania a fost obligată să plătească despăgubiri de război cu orice preţ, ceea ce a dus la prăbuşirea mărcii germane şi apariţia hiperinflaţiei.
Germanii se duceau la cumpărături cu geamantanele de bani. O pâine care în 1922 costa 160 de mărci, un preţ mare, a ajuns ca în 1923 să coste 200.000.000.000 de mărci. Hiperinflaţia a produs tulburări sociale şi politice majore.
Că inflaţia din Germania va încetini semnificativ de anul viitor o spune şi ministerul economiei, care apreciază că economia îşi revine cu toate forţele din pandemie, în pofida diferitelor penurii din lanţurile de aprovizionare industriale.
Ministerul se aşteaptă ca inflaţia să ajungă sau chiar să depăşească 3% în al doilea semestru al acestui an datorită unei reduceri a TVA anul trecut. Inflaţia germană a încetinit deocamdată în iunie, la 2,3%, pentru prima dată în ultimele şase luni. Însă analiştii de la ING cred că încetinirea sunt doar paşii pe care inflaţia îi face înapoi pentru a a-şi face elan să sară şi mai sus. Schnabel a expus tocmai surpriza pe care o poate face creşterea preţurilor.
În SUA, inflaţia face deja surprize. Ritmul de creştere a preţurilor a accelerat pe neaşteptate în iunie, punând sub semnul îndoielii asigurările venite de la Casa Albă şi de la Rezerva Federală americană că actualele scumpiri din timpul revenirii economice sunt doar temporare.
Indicele preţurilor de consum a crescut cu cel mai rapid ritm de după august 2008, cu 5,4% în ritm anualizat, după un urcuş de 5% în mai, notează Financial Times. Economiştii se aşteptau la o cotă de 4,9%. Dacă sunt excluse elementele volatile, precum alimentele şi energia, inflaţia de bază americană a accelerat de la 3,8% în mai la 4,5% în iunie.
Dar tocmai preţurile mâncării şi energiei contează mult pentru bunăstarea omului de rând. Chiar şi aşa, nivelul este specific unei economii în curs de dezvoltare, nu uneia complet maturizate. Luna trecută, oficialii Fed preziceau un nivel al inflaţiei de bază de 3% anul acesta. Dacă preţurile continuă să facă surprize, Fed va fi obligată să-şi regândească politica monetară în sensul încetinirii stimulentelor monetare prin reducerea achiziţiilor de active mai devreme decât s-a aşteptat.
Banca centrală a zonei euro va fi obligată să răspundă. Analiştii de la ING se aşteaptă ca în august Fed să anunţe ceva despre retragerea stimulentelor. Şi în Marea Britanie cele mai noi date arată că inflaţia a depăşit aşteptările. În Europa de Est, băncile centrale ale Ungariei şi Cehiei au început deja să-şi ajusteze politicile monetare, cea maghiară fiind prima din UE care creşte dobânzile după izbucnirea pandemiei.
Banca centrală a Cehiei a urcat şi ea dobânzile şi ar putea-o face din nou luna viitoare, arată Reuters. Ungaria are cea mai mare inflaţie din UE, de 5,3% în iunie, nivel peste aşteptări, iar guvernul continuă să cheltuiască. Pe locul doi este Polonia, cu o cotă de 5,1%. Cehia este pe trei, dacă din clasament este exclus Luxemburgul, o ţară foarte mică. Dacă în Germania inflaţia este aşteptată să urce la 4%, la cât va ajunge indicatorul în aceste ţări est-europene?
Analiştii de la Erste Bank scriu că în Ungaria inflaţia va încetini, dar va rămâne peste 4% de-a lungul acestui an. Ar fi un ritm mai mic, dar scumpirile tot se acumulează.
Bloomberg scrie că cea mai scurtă cale de la o inflaţie tranzitorie la una ridicată şi de durată este supraîncălzirea economiei, fie din cauza unei creşteri peste aşteptări a cererii, fie din cauza unei oferte prea anemice, sau o combinaţie între cele două.
În zona euro, inflaţia va fi domoală în următorii ani şi nu va ajunge „excesiv de ridicată“ chiar şi cu actuala creştere spre 4% în Germania, a spus Isabel Schnabel, membru în Consiliul Executiv al BCE din partea Germaniei.
