Business Internaţional

La Paris se va duce o luptă contra ascensiunii unei noi forme de teroare, schimbările climatice

Deschiderea conferinţei ONU despre schimbările climatice de la Paris. La summit participă reprezentanţi ai 195 de ţări, printre care preşedintele SUA Barack Obama şi cel al Chinei Xi Jinping

Deschiderea conferinţei ONU despre schimbările climatice de la Paris. La summit participă reprezentanţi ai 195 de ţări, printre care preşedintele SUA Barack Obama şi cel al Chinei Xi Jinping

Autor: Bogdan Cojocaru

02.12.2015, 00:06 711
Pentru unii, discuţiile sunt ultima şansă a umanităţii de a avea un viitor sustenabil şi există motive de speranţă. Aceasta pentru că există soluţii, precum economia circulară, în care se pune accentul nu pe achiziţionarea produsului, ci pe plata serviciului pe care acesta îl oferă (închirierea de maşini electrice sau servicii de car sharing), investiţii în industria energiei verzi şi în tehnologie nepoluantă, un preţ mai mare al carbonului pentru absolut toată lumea. Pentru alţii, eforturile vin prea târziu deoarece răul este deja făcut, iar tot ce se mai poate face este atenuarea efectelor în­călzirii globale. Sloganul neoficial al summi­tului, „Nu există o planetă B“, ar trebui să fie cât se poate de înspăimântător.

Până în prezent, temperaturile globale au crescut cu aproape 1 grad Celsius din cauza activităţilor industriale. În cifre, un grad nu este mult, dar efectele fizice au devenit vizibile: în ultimii 50 de ani valurile de căldură au devenit mai calde, mai puternice şi cu o durată mai mare, notează The Guardian. Valurile de căldură observate între 2000 şi 2009 au atins deja cele mai optimiste estimări pentru 2030. În vara 2013/14, cunoscută drept vara furioasă, au fost stabilite 156 de recorduri în 90 de zile. 2015 este pe cale să întreacă 2014 şi să devină cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteo. 

Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră pe care s-au angajat să le facă până în 2030 majoritatea statelor prezente la conferinţa de la Paris ar limita creşterea temperaturii la 2,7 gra­de Celsius. Însă pentru prevenirea unei încălziri catastrofale până la sfârşitul secolului creşterea temperaturilor nu trebuie să de­păşească 2 gra­de Celsius. Aceste reduceri în sine sunt descu­rajante. Se vorbeşte de redu­cerea emi­siilor de gaze cu efect de seră şi nu de elimi­narea lor.

Impactul schimbărilor climatice asupra mediului de business a devenit poate cel mai evident în emisfera sudică. Pierderea de productivitate şi absenteismul cauzat de căldura extremă aduc pierderi de 8 miliarde de dolari pe an economiei australiene.

Un studiu recent al Universităţii Cam­bridge descrie cum, pe măsură ce creşte gradul de conştientizare a riscurilor pe care le aduc schimbările climatice, încep să apară întrebări legate de modul în care trendurile ecologice globale, precum presiunile tot mai mari puse pe terenurile agricole, siguranţa alimentară, degradarea solului, epuizarea apei potabile şi fenomenele meteo extreme, vor afecta pieţele financiare.

Economişti de top precum Nicholas Stern din Marea Britanie spun că beneficiile acţionării din timp duc la creşteri economice semnificativ mai mari pe termen lung, mai ales în comparaţie cu cele mai pesimiste scenarii de inacţiune.

A nu face nimic este riscant pentru afaceri. Dar din păcate a face ceva cere sacrificii, în condiţiile în care cea mai mare parte a politicienilor şi businessurilor pun accent pe profitul/câştigul pentru acţionari/popu­laritatea pe termen scurt.

De peste 20 de ani se vorbeşte pe tema climei la conferinţe precum cea de la Paris, care se va încheia pe 11 decembrie. Însă progresul a fost glacial.

Cele mai mari companii din lume sunt aproape toate producători de petrol. Primele patru au un buget cât cel al Chinei.

Primele  zece au un buget cât al SUA. Aceste companii sunt practic state, superputeri. Pentru ca specia umană să se salveze de schimbările climatice catastrofale, aceste companii trebuie să se schimbe radical, la fel  şi clienţii lor.

Însă până acum au fost supreme profitul şi interesul pe termen scurt. Aceasta va fi principala luptă la summitul de la Paris: interesul individual, ca afacere, ca stat sau ca regiune, contra altruismului şi ambiţiei pentru a da o ultimă şansă de normalitate omenirii.

 

România în lupta cu schimbările climatice: „La nivel de guvern, noi încă nu ştim ce vrem“

„Glumind, am putea să le spunem altor ţări: haideţi să vă arătăm cum ne-am redus noi emisiile. Anume, distrugându-ne industria grea“, spune într-un interviu acordat ZF Ionuţ Purica, expert pe probleme de energie şi mediu al Academiei Române. Trecând la lucruri serioase, el consideră că, în actualul context politic şi economic, România trebuie să îşi facă o strategie economică, inclusiv pe partea de mediu, dar pentru asta trebuie mai întâi să îşi stabilească priorităţi. De asemenea, România poate câştiga pe partea de tehnologie, aflată în schimbare. Mai exact, sub justificarea reducerii emisiilor poluante, România poate intra, în parteneriate cu alte ţări, pe nişe reprezentate de cercetare şi tehnologie. „Indiferent de ce va discuta şi stabili la Paris, România va trebui să îşi reactiveze funcţia de planificare strategică, pe care nu o mai are de 25 de ani. La nivel de guvern, noi încă nu ştim ce vrem. Ne trebuie direcţii şi priorităţi. Altfel, vom ajunge să fim o colonie foarte interesantă în care vom fi păstraţi la un nivel de cumpărare suficient pentru a cumpăra produsele agriculturii franceze, ale industriei auto germane, ale industriei de modă italiene. Vom produce oameni bine pregătiţi care vor munci în alte ţări“, spune Purica. De asemenea, trebuie înţeles faptul că în spatele discursurilor despre reducerea poluării şi a schimbărilor climatice se află o componentă economică „foarte puternică“, adică bani. „Ce se discută acum la Paris nu este doar despre reducerea emisiilor. Este vorba de economia şi finanţele din spatele acestui leit-motiv al emisiilor poluante. Singurul lucru pe care îl poate spune România la Paris este cel spus deja de preşedintele Iohannis, anume că este nevoie de acţiune comună în beneficiul tuturor“, adaugă Purica. În opinia lui, România ar putea să îşi joace mai bine cartea reducerii emisiilor poluante, fiind una dintre primele trei ţări din Uniunea Europeană la acest capitol. (Carol Dan)

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO