• Leu / EUR4.7509
  • Leu / GBP5.5172
  • Leu / USD4.1988
Business Internaţional

Laburiştii au promis că îi taxează pe bogaţi, pe bancheri şi că îngheaţă preţurile la energie. Britanicii nu i-au votat şi au pierdut dureros alegerile. Ce învăţăminte sunt pentru România?

Laburiştii au promis că îi taxează pe bogaţi, pe bancheri şi că îngheaţă preţurile la energie. Britanicii nu i-au votat şi au pierdut dureros alegerile. Ce învăţăminte sunt pentru România?

Autor: Cristian Hostiuc

11 mai 2015 2093

Cu o săptămână înainte de alegerile din Marea Britanie, sondajele indicau un finiş la fotografie între conservatori şi laburişti. Vineri dimineaţă, rezultatul a fost un şoc: conservatorii au câştigat surprinzător de detaşat, obţinând mai multe mandate decât la alegerile precedente, cu toate că au traversat o criză, iar laburiştii nu îşi revin nici acum după rezultatul dezastruos.

Cu toate că au avut de partea lor susţinerea sindicatelor, iar propunerile lor economice se axau pe ideea „Îi impozităm pe bogaţi şi pe bancheri“, britanicii nu i-au votat pe laburişti. Surprinzător, nu? Laburiştii promiteau trei lucruri: taxarea suplimentară a băncilor, vinovate de criză, impozitarea suplimentară a activelor imobiliare, peste nivelul de 2 milioane de lire sterline, şi îngheţarea preţurilor la energie, un subiect extrem de dezbătut.

De partea cealaltă, conservatorii, prin premierul în exerciţiu David Cameron, au promis electroratului că vor continua investiţiile, că vor susţine crearea de locuri de muncă şi că vor continua refacerea economiei după criză. Bineînţeles, a fost şi problema referendumului legat de euro şi Uniunea Europeană, conservatorii fiind mai degrabă împotrivă.

Superficial, cu aceste idei s-au dus în faţa electoratului cele două mari partide.

Conservatorii au câştigat, britanicii au avut mai multă încredere în ei decât în laburişti, cu toate că nu aveau o retorică populistă, „Să punem impozite pe bogaţi!“.

Temele economice au devenit mult mai importante în agenda publică europeană decât personajele carismatice şi exotice care promit măsuri extreme. Nigel Farage, şeful partidului UKIP, care îi voia pe români afară din Marea Britanie, o temă care prinde foarte bine la public, nu a intrat nici măcar în Parlament după alegerile de joi. Syriza în Grecia pierde teren, iar Podemos din Spania, tot cu retorica „Bancherii, la închisoare!“, „Bogaţii trebuie impozitaţi!“,  scade în fiecare zi în opţiunile electoratului.  Preşedintele Franţei, François Hollande, este cu cota de popularitate la pământ, cu toate că promitea impozitarea bogaţilor cu 75% (între timp, a renunţat la aceste impozite).

Europa are nevoie de investiţii şi de creştere economică mai mult decât impozitarea bogaţilor, a marilor companii, îngheţarea preţurilor şi trimiterea bancherilor la închisoare, ca fiind vinovaţii de serviciu al căror scalp îl cere mulţimea. Franţa începe să-şi deschidă economia sa închisă, tradiţională, nereformată, burgheză, la care ţine aşa de mult (vezi afacerile GE - Alstom sau Nokia - Alcatel). Dacă îi opreşti pe alţii să vină la tine acasă, pe ideea „Nu ne vindem ţara!“, nu rezolvi nimic, ci, dimpotrivă, pierzi ani, investiţii, locuri de muncă şi venituri la buget.

Trecând la ceea ce se întâmplă în România, euroacciza şi taxa pe stâlp au contat mai mult în mintea alegătorilor la alegerile prezidenţiale decât creşterea salariului minim pe economie (de la 700 de lei brut la 900 de lei până la alegerile din 2014 sau 975 de lei în prezent), reîntregirea salariilor tăiate cu 25% de Băsescu, reducerea TVA la pâine (de la 24% la 9%) sau reducerea CAS la angajator (cu 5 puncte procentuale - din octombrie 2014).

Lipsa investiţiilor publice (autostrăzi, de exemplu) şi numărul redus de noi locuri de muncă create, numai 170.000 în trei ani, ceea ce nu s-a văzut în piaţă (au promis 500.000 de noi locuri de muncă), au contat mult mai mult. Promisiunile nu au ţinut loc de realizări, aşa cum le percepe electoratul (autostrada Comarnic -Braşov sau Piteşti-Sibiu valorează mult mai mult în ochii alegătorului decât reducerea CAS la angajator sau reducerea TVA la pâine, unde preţurile au revenit la acelaşi nivel ca înainte).

Premierul Ponta se pregăteşte de alegerile din 2016 cu reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% de la 1 iulie şi cu reducerea TVA la toate produsele de la 24% la 20% de la 1 ianuarie. Dar toate acestea vor trece repede atâta timp cât oamenii nu aud de la angajatorii lor, de la patroni, că economia merge mai bine, că se fac investiţii sau că se fac noi angajări. Dacă oamenii nu vor vedea cu ochii lor că se lucrează, orice reducere de TVA va ţine doar o lună în mintea lor.

De la începutul anului, premierul Ponta se laudă că a strâns mai mulţi bani la buget (peste 3 miliarde de lei, peste aşteptări), dar oamenii nu văd investiţii în jurul lor. Aud numai de studii de fezabilitate şi masterplanuri. În bugetul pe 2015, Guvernul Ponta a promis că va aloca 46 de miliarde de lei pentru investiţii, dar, din păcate, la trei luni, cheltuielile sunt cu minus 25% faţă de anul trecut. Sectorul privat a reînceput să investească, vedem şantiere mici în jurul nostru, dar acestea nu sunt suficiente.

Statul este cel mai mare investitor într-o economie, iar Guvernul Ponta a uitat acest lucru. Eletoratul l-a taxat o dată pe Ponta, la alegerile prezidenţiale.

Lumea corporatistă, care are undeva peste un milion de salariaţi (între 25 şi 45 de ani), votează mai mult cu ochii pe investiţii, pe locuri de muncă şi scăderea taxelor pe forţa de muncă decât pe reducerea preţurilor la alimente, de exemplu sau impozitarea companiilor, prin taxa pe stâlp sau euroacciza.

Premierul Ponta este un fan declarat al laburiştilor, iar ei au pierdut. Poate va înţelege de ce au pierdut alegerile. Economiile se schimbă foarte mult, la fel şi electoratul. Investiţiile şi percepţia oamenilor privind implicarea propriului guvern în economie devin mult mai puternice decât „îngheţarea preţurilor“ (să trimitem organele de control în supermarketuri ca să nu crească preţurile înainte de reducerea TVA).

Scăderea preţurilor şi astfel creşterea puterii de cumpărare prin deflaţie va fi ştearsă imediat de pe retina oamenilor dacă ei nu văd investiţii şi „şantiere“ în jurul lor. La trei luni, Guvernul Ponta are o restanţă de minus 25%.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7509
Diferență: -0,103
Ieri: 4.7558
Azi: 4.1988
Diferență: 0,5508
Ieri: 4.1758
Azi: 5.5172
Diferență: 0,5926
Ieri: 5.4847
Azi: 4.2187
Diferență: 0,4189
Ieri: 4.2011