Business Internaţional

Lansările în spaţiu au depăşit demult sfera agenţiilor guvernamentale cu fonduri nelimitate, iar firme private concurează pentru transport cât mai ieftin, turism spaţial şi minerit pe asteroizi

Lansările în spaţiu au depăşit demult sfera agenţiilor guvernamentale cu fonduri nelimitate, iar firme private concurează pentru transport cât mai ieftin, turism spaţial şi minerit pe asteroizi

Investitor: Este incredibil că de când lumea a fost lovită de COVID-19, finanţarea privată în spaţiu s-a dublat. A ajuns la un nivel uimitor şi arată că pieţele de capital privat chiar înţeleg spaţiul.

Autor: Bogdan Cojocaru

03.05.2021, 17:53 118

♦ Proiectele pentru transportul comercial în spaţiu atrag finanţare record pe o piaţă în creştere accelerată ale cărei baze le-a pus compania SpaceX a lui Elon Musk.

Toate marile puteri au acum propriile sisteme de sateliţi de geopoziţionare. Dacă planurile Rusiei şi Chinei au succes, pământenii vor avea o staţie de cercetare pe lună şi încă două staţii spaţiale pe orbită, în loc de doar una, cea internaţională. Ţări emergente precum Turcia şi India au programe de cucerire a spaţiului, cu planuri de a lansa rachete şi de a crea constelaţii întregi de sateliţi de comunicaţii şi militari.

Lansările în spaţiu au depăşit demult sfera agenţiilor guvernamentale cu fonduri nelimitate, iar firme private concurează pentru transport cât mai ieftin, turism spaţial şi minerit pe asteroizi.

Cursa pentru cucerirea spaţiului s-a intensificat atât de mult încât pentru unii a căpătat dimensiuni înspăimântătoare. Însă investitorii deocamdată profită. Criza de pe Pământ i-a făcut să-şi îndrepte ochii spre cer. Proiectele pentru transportul comercial în spaţiu atrag finanţare record pe o piaţă în creştere accelerată ale cărei baze le-a pus compania SpaceX a lui Elon Musk.

SpaceX dezvoltă rachete reutilizabile care reduc costurile lansărilor dincolo de atmosfera Pământului. Săptămâna trecută, compania a dus încă 60 de sateliţi Starlink pe orbită, aceasta fiind a 24-a lansare Starlink. În total, rachetele SpaceX au trimis în spaţiu peste 1.500 de sateliţi pentru internet Starlink, însă aceste vehicule nu se rezumă doar la transportul acestor aparate. Iar SpaceX nu este singurul transportator privat. Investiţiile de capital de risc totale în sector au crescut cu 95%, la 8,7 miliarde de dolari, în intervalul de 12 luni încheiat în martie, scrie Financial Times, care citează date din Seraphim SpaceTech index. Creşterea include 4,2 mi­liarde de dolari atrase de  SpaceX şi OneWeb, o constelaţie de sateliţi de orbită joasă al cărei operator a fost salvat în noiembrie de guvernul britanic şi de gigantul telecom din India Bharti. Excluzând aceste tranzacţii, şi pe cele pentru finanţarea afacerilor cu drone sau de taxi aerian, finanţarea privată pentru proiectele spaţiale comerciale a decolat cu 52%, ajungând la 4,1 miliarde de dolari.

„Credem că suntem la un punct de cotitură“, spune James Bruegger, strateg la Seraphim Capital, un fond specializat pe investiţii spaţiale. „Este incredibil că de când lumea a fost lovită de COVID-19, finanţarea privată în spaţiu s-a dublat. A ajuns la un nivel uimitor şi arată că pieţele de capital privat chiar înţeleg spaţiul.“ Afacerile dedicate pot găsi bani pe bursă de la investitori prin  companii de achiziţii cu scop special (Spacs). În intervalul de 12 luni încheiat pe 31 martie au fost anunţate 11 Spacs-uri „spaţiale“, acestea angajându-se la investiţii de peste şapte miliarde de dolari în sector. Tranzacţiile au evaluat la multe miliarde de dolari companii de pionierat precum Rocket Labs, din Canada şi care vrea să-şi facă loc pe piaţa lansărilor, şi Spire Global, un grup de date spaţiale. Spacs-urile oferă nou-veniţilor capitalul pe termen lung de care aceştia au nevoie pentru a creşte. 

Mark Boggett, executivul de la Seraphim, spune că activitatea acestui gen de investitori este un semn că „există mult mai multă încredere“. Cu toate acestea, multe start-up-uri spaţiale încă nu au dovedit că îşi pot face afacerile profitabile, iar unii critici îşi amintesc de prăbuşirile răsunătoare ale unor companii precum Iridium, GlobalStar şi Teledesic în urmă cu două decenii. Chiar şi OneWeb a fost forţat să se protejeze de creditori sub legea falimentului anul trecut, după ce a rămas fără bani pentru a-şi finanţa planul ambiţios de a lansa o megaconstelaţie care furnizează servicii de internet de mare viteză, cu latenţă redusă, de pe orbita Pământului. Însă economia spaţială evoluează rapid datorită sateliţilor mai mici şi mai ieftini şi rachetelor reutilizabile de genul celor ale SpaceX.

Potrivit NASA, costurile de lansare, care s-au menţinut de-a lungul a 30 de ani între 1970 şi 2000, au scăzut p‚nă în 2018 cu un factor de şapte mulţumită dezvoltării Falcon 9 a SpaceX. Acest lucru a provocat o febră a lansării de sateliţi care furnizează servicii de pe orbită - de la sistemele de observare a Păm‚ntului la mega-constelaţii care vizează livrarea internetului din spaţiu. La nivel global au fost anunţate aproximativ 90 de mega-constelaţii, inclusiv c‚teva în China.

OneWeb a primit un impuls substanţial săptăm‚na trecută c‚nd operatorul de sateliţi Eutelsat a anunţat că va plăti 550 de milioane de dolari pentru o participaţie de 24% la furnizorul de bandă largă prin satelit. Serafim prezice că finanţarea de risc pentru start-up-urile spaţiale se va dubla în prima jumătate a anului 2021 faţă de prima jumătate a anului 2020. Aceasta ar putea include finanţare suplimentară pentru OneWeb. Printre cei care au găsit noi investitori s-au numărat ABL Space Systems, companie de lansare cu racheter care a obţinut finanţări de 170 de milioane de dolari în primul trimestru, şi Axiom Space, o companie de logistică care a str‚ns 130 de milioane de dolari. Aproximativ 68 de oferte au fost finalizate în primul trimestru, în creştere faţă de 62 în ultimul trimestru al anului 2020 şi cel mai ridicat nivel de până acum. Departe de a fi începători, cei mai bogaţi oameni ai lumii, Elon Musk şi Jeff Bezos concurează în propria cursă spaţială, ţinta fiind un contract deosebit de bănos cu NASA pentru construirea unei nave spaţiale care să transporte astronauţi pe Lună. Musk are deocamdată avantajele de parta sa. Bezos, fondatorul Amazon.com, concurează prin Blue Origin. În foruri mai înalte, China a lansat recent primul modul al propriei staţii spaţiale, „Palatul ceresc“. Şi Rusia intenţionează să se retragă din proiectul ISS (Staţia Spaţială Internaţională) şi să-şi constriască propria staţie orbitală. Iar China şi Rusia au prezentat zilele trecute planuri pentru construirea unei staţii pe Lună. Pentru unii, acest lucru înseamnă că marile puteri se pregătesc de un nou război rece, de data aceasta dus în spaţiu.

AFACERI DE LA ZERO