Cea mai importantă femeie din cadrul Fondului Monetar Internaţional a spus odată că dacă o ţară se găseşte în situaţia de a se confrunta cu povara unei datorii cu adevărat nesustenabile, atunci într-un fel sau altul datoria va trebui să fie restructurată.
Nu, nu este vorba despre actualul director general ChristineLagarde, ci despre Anne Krueger, prim-director executiv adjunct al FMI în perioada 2001-2006, care şi-a prezentat părerea în Melbourne în urmă cu aproximativ un deceniu, scrie The Wall Street Journal.
Doamna Krueger, care este în prezentprofesor de economie internaţională la Facultatea de Studii Internaţionale Avansate din cadrul Universităţii Johns Hopkins, ţinea o cuvântare la începutul anului 2002, iar mesajul discursului ei s-a propagatde-a lungul timpului. "Falimente publice au fost prezente în realitatea cotidiană, fiind la fel de vechi precum datoriile publice", a spus aceasta. "Întradevăr, dacă extindem puţin definiţia, probabil că primul default suveran s-a petrecut
în secolul al patrulea î.e.n.când zece din cele treisprezece municipalităţi greceşti membre ale Asociaţiei Maritime din Attica nu şi-au rambursat creditele pe care le-au contractat de la Templul din Delos. Dând dovadă de înţelepciune seculară, dar şi spirituală, Delos a hotărât ulterior să acorde credite persoanelor private mai degrabă decât autorităţilor publice", a adăugat ea. Prin urmare, se poate spune că un default în Grecia nu ar fi un lucru nou şi, cu atât mai mult, un default suveran nu ar fi ceva neobişnuit. Krueger a citat datele furnizate de Standard& Poor's care arată că în ultimele două secole mai mult de 90 de ţări nu şi-au rambursat ori şi-au reeşalonat datoriile - unele dintre ele făcând acest lucru de mai multeori.
Cauzele mai frecvente care au declanşat această situaţie au fost războaiele şi şocurile preţurilor materiilor prime, a mai adăugat ea. Care a fost răspunsul dat de FMI? "Nu ar fi nici posibil şi nici de dorit ca FMI să răspundă tuturor nevoilor de finan ţare ale unei ţări care se confruntă cu o criză a veniturilor - mai ales dacă datoriile ei sunt cu adevărat nesustenabile. Un motiv este că, spre deosebire de o bancă centrală internă, FMI nu poate emite masă monetară", a afirmat
Krueger.
Hazardul moral rămâne, de asemenea, o teamă justificată. "Şi ce se întâmplă dacă o ţară se află în situaţ ia de a se confrunta cu povara unei datori pe care nu o poate susţine, a întrebat doamna Krueger."Într-un fel sau altul, datoria va trebui restructurată. Şi este mai bine pentru debitor, pentru creditori şi pentru comunitatea interna - ţioală dacă acest lucru poate fi făcut ordonat. În acest scop poate fi necesar ca autorităţ ile să-i încurajeze pe creditorii privaţi să treacă peste angajamentele existente şi să-şi limiteze pretenţ iile de rambursare".
Astfel, în urmă cu aproximativ un deceniu, o figură de seamă din cadrul FMI a stabilit regulile de bază aplicabile în cazul unui default, subliniind importanţa celor
două aspecte: existenţa unui proces ordonat şi implicarea sectorului privat. În prezent, puţini sunt cei care cred că restructurarea datoriei greceşti poate fi evitată. Întrebarea cheie este dacă acest lucru poate fi realizat fără a fi afectate ţările slabe din zona euro şi băncile europene şi măsura în care deţinătorii de obligaţiuni vor fi afectaţ i. Slăbiciunea manifestată de moneda euro sugerează şansele mici pentru ajungerea la un deznodământ satisfăcător dacă se poate ajunge la un default ordonat, fără un efect de domino care să se propage în alte state şi la nivelul sistemului bancar. Totuşi, doamna Krueger are îndoielile ei. "În ultimii ani s-au făcut multe pentru consolidarea sistemului financiar internaţional.
Dar lipsa unor stimulente mai bune care să asigure o soluţionare ordonată a problemei datoriilor suverane nesustenalibe rămâne un punct slab important". Chiar dacă o nouă abordare a problemei a fost pusă în aplicare, "restructurarea
datoriei rămâne un proces economic dureros- şi pe bună dreptate debitorii vor fi reticenţ i în a se implica în acest proces. Dar un cadru ordonat ar fi un beneficiu pentru toţi cei implicaţi". Desigur, au fost făcute schimbări în ultimii
zece ani. Dar este greu de crezut că acesteavor face defaultul grecesc mai puţin dureros, riscul contaminării mai mic şi moneda euro mai sigură.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
