Partidul de guvernământ din Cehia, sprjinit de o formaţiune de extremă dreapta, eurosceptică, vrea să consfinţească prin lege autosuficienţa alimentară a ţării.
Modificările legislative ar descuraja importurile şi ar obliga retailerii ca în şapte ani să majoreze la 85% ponderea alimentelor cehe pe rafturile magazinelor. Cehii riscă astfel, spre exemplu, o dietă fără banane sau să găsească alimente de o calitate mai slabă sau mai scumpe, spun criticii. Un efect mai evident al schimbărilor este că vor fi avantajate marile companii agricole, unele cu legături strânse cu politicul din Cehia. Chiar premierul Andrej Babis, miliardar şi om de afaceri, conduce un conglomerat agricol din cauza căruia a intrat în conflict cu legea europeană: este acuzat de conflict de interese şi de manevre cu fonduri europene în folosul afacerilor sale. Partidul de guvernământ Ano al premierului Babis şi formaţiunea de extremă dreapta SPD spun că modificările aduse legii alimentelor sunt justificate de pandemia de COVID-19, care a arătat că Cehia trebuie să-şi mărească autosuficienţa, scrie Deutsche Welle. Ministrul agriculturii Miroslav Toman a evocat şi beneficiile pentru mediu.
„Mâncarea nu ar mai trebui să parcurgă mii de kilometri cu camionul“, a spus el pentru presa locală. Proiectul de lege a atras un atac furios din partea grupurilor de lobby pentru afaceri şi a fermierilor. Camera de comerţ cehă a catalogat modificările drept „o intervenţie a statului inadmisibilă“ care ar distorsiona piaţa, i-ar lovi pe micii comercianţi şi ar reduce calitatea produselor alimentare. De asemenea, spun aceşti critici, blocarea importurilor ar încălca regulile pieţei unice a UE. Comisia Europeană contestă reglementări similare în România şi Bulgaria, notează DW. Criticii insistă, în plus, că fermele cehe nu pot hrăni singure toată ţara. Cehia depinde foarte mult de importuri în ceea ce priveşte multe alimente de bază, inclusiv fructe, legume, carne de porc şi de pasăre. Şi până la urmă ce înseamnă mâncare cehă? întreabă ei. Alimentele sunt adesea rezultatul final al mai multor ţări diferite. Lanţurile de retail raportează că produsele lor sunt ceheşti în proporţie de 40-70%. Însă cele mai multe controverse au de-a face cu politicul, cu faptul că marile companii din sectorul agricol au legături puternice cu politicieni de top.
„Mie-mi miroase a un conflict de interese în ceea ce-i priveşte pe premierul Andrej Babis şi pe ministrul Toman“, spune Jaroslav Sebek, preşedintele Asociaţiei Agriculturii Private. Despre ministrul agriculturii, al cărui tată a ocupat aceeaşi funcţie în timpul comunismului, se crede că este un apropiat al multora dintre principalii actori din agricultură care au apărut pe măsură ce sistemul comunist s-a prăbuşit. Cel mai mare - Agrofert - este deţinut de premierul miliardar Babis. O cotă de alimente ceheşti „ar fi benefică pentru marile companii agroalimentare, cum ar fi Agrofert“, a explicat pentru DW Marketa Adamova, liderul partidului de centru-dreapta Top 09. „Fermele mici nu au capacitatea de a fi furnizorii supermarketurilor din toată ţara“. Eforturile de a limita importurile nu sunt ceva nou, dar au fost accelerate sub guvernul Babis.
Predecesorul lui Toman, Jiri Milek, proprietar al grupului agricol Usovska, a condus în urmă cu trei ani o iniţiativă de reglementare a alimentelor „străine“. Creşterea subvenţiilor de la stat reflectă nevoia de autosuficienţă. Aproximativ 789 de milioane de euro au fost folosite pentru a finanţa acest demers în perioada 2014-17, o mare parte din bani fiind aspiraţi de companiile agricole mari. Incluzând fondurile UE, fermierii cehi ar fi trebuit să-şi împartă subvenţii mari în perioada 2019-20. În martie, guvernul a promis un nou avânt spre autosuficienţă. Cea mai mare parte a acestei finanţări se va duce la giganţii care domină agricultura cehă şi îşi pot permite să solicite sprijin de la stat pentru proiecte de investiţii mari, spune Tomas Prouza, şeful Confederaţiei Comerţului şi Turismului. Aproape 90% din subvenţiile agricole UE plătite în Cehia s-au dus la cei mai mari 20% dintre beneficiari. Acest sprijin naţional extins vine în condiţiile în care UE ameninţă să blocheze accesul companiilor agro mari la fondurile europene.
Ministerul lui Toman încearcă să obţină o derogare pentru Cehia. Statele membre ar trebui să poată decide liber cum să distribuie fondurile, a spus purtătorul de cuvânt al instituţiei. Cu toate acestea, Agrofert, conglomeratul premierului Babis, despre care se spune că a primit subvenţii de 11,3 miliarde de coroane (423,7 milioane euro) în perioada 2013-18, riscă să piardă complet accesul la fondurile UE. Doar în 2018, Agrofert a primit fonduri UE de 70 de milioane de euro.
Babis spune că a lăsat conducerea afacerilor sale -agricole, chimice şi de media - pe mâna unui fond terţ înainte de a deveni premier în 2017, însă auditurile din partea Comisiei Europene au găsit că acesta a păstrat controlul şi, prin urmare, este într-un conflict de interese. Profiturile conglomeratului s-ar duce la premier, după cum arată Euractiv. La 19 iunie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care a solicitat UE să retragă tot sprijinul oferit Agrofert.
Babis a răspuns acuzând PE de „amestec“ în afacerile interne ale ţării şi de exercitare de presiuni politicie şi media asupra justiţiei cehe. Amendamentul la Legea Alimentelor este un răspuns direct din agenda populistă, crede Prouza. „Cine s-ar opune creşterii finanţării pentru fermierii cehi şi reducerii impactului alimentelor asupra mediului?“, a spus el. „Însă ponderea de 85% din magazine este un nonsens totală. Autosuficienţa a devenit în schimb un instrument inteligent pentru orientarea banilor către grupurile agricole mari.“ Babis s-a distanţat de problemă, conştient de pericolul public, şi a pus-o în mâinile lui Jaroslav Faltynek, vicepremierul. Acesta este mâna dreaptă a lui Babis şi fost executiv la Agrofert. Babis este investigat de poliţie şi pentru fraudă cu fonduri UE în legătură cu o fermă de lângă Praga pe care a scos-o din Agrofert pentru a o face eligibilă pentru subvenţiile acordate companiilor mai mici. Agrofert este alcătuit din peste 230 de companii cu 34.000 de angajaţi. Din noiembrie 2019, sunt suspendate toate plăţile de fonduri europene către afacerile deţinute direct sau indirect de premier.
