Liderii din întreaga lume, de la preşedintele american BarackObama la cancelarul german Angela Merkel, au criticat durintervenţiile sângeroase conduse de dictatorul libian MuammarGadhafi împotriva propriului popor, dar acţiunile acestora s-aulimitat până acum la declaraţii, scrie presa internaţională.
Totuşi, la nivel european, a apărut ipoteza unei intervenţiimilitare în scopuri umanitare pentru a ajuta la evacuareacetăţenilor europeni din Libia.
"Este o posibilitate asupra căreia lucrăm", a declarat unoficial european de rang înalt, care a preferat să rămână anonim.Printre scenariile analizate se numără mobilizarea de mijloacemilitare în scopul evacuării umanitare, a precizat el. Pe de altăparte, Nato a exclus pentru moment posibilitatea unei intervenţiiarmate a organizaţiei în Libia.
Marile puteri ale lumii stau cu ochii aţintiţi asupraconflictului civil din Libia, iar "dacă situaţia rămâne neclară înurmătoarele zile, se va putea găsi o soluţie chiar în direcţia uneiintervenţii militare, deoarece situaţia a scăpat de sub control.Populaţia libiană este supusă unui masacru organizat", este depărere analistul politic Cristian Pârvulescu.
"Interesele economice ale Uniunii Europene sunt cel mai gravafectate", spune Cristian Pârvulescu, astfel că Europa este maiinteresată decât SUA de găsirea unei soluţii pentru situaţia dinLibia.
Premierul britanic David Cameron a lăsat să se înţeleagă că dacăviolenţele continuă, comunitatea internaţională ar putea fi nevoităsă ia măsuri împotriva lui Gadhafi, dar întrebat despreposibilitatea unei intervenţii militare, Cameron a spus că "nu s-aajuns încă la acest nivel".
Totuşi, o intervenţie militară de mari proporţii este puţinprobabilă, în condiţiile în care lumea îşi revine după crizaeconomică izbucnită în 2008.
"O intervenţie militară masivă trebuie văzută ţinând cont desituaţia economică în care se află întreaga lume, şi în specialStatele Unite, care a fost şubrezită de recesiune", considerăPârvulescu. Mai mult, făcând o paralelă cu intervenţia externă dinKosovo din 1999, acum, "contextul la nivel mondial este diferitpentru că atunci exista un curent filosofic şi doctrinar carepermitea intervenţii militare externe pe considerente umanitare",mai spune Pârvulescu.
Este prima oară de la izbucnirea protestelor din Africa de Nordşi Orientul Mijlociu când este ridicată problema unei intervenţiimilitare externe pentru că situaţia din Libia este diferită de ceadin Egipt şi Tunisia. Gadhafi este singurul lider din regiune carea răspuns în mod violent protestelor de stradă, ţara aflându-se înpragul unui război civil.
El încă deţine controlul asupra zonei de vest, însă zona de est,în care este concentrată şi cea mai mare cantitate de petrol aţării, este controlată acum de forţele opozante regimului.
Gadhafi a declarat în discursul pe care l-a ţinut în urmă cucâteva zile că nu va renunţa la putere, preferând să moară ca unerou, iar concentrarea puterii sale militare în jurul capitaleiTripoli şi zvonurile privind deţinerea unor arme chimice pe carele-ar putea folosi împotriva opozanţilor săi tensionează şi maimult situaţia, în aceste condiţii comunitatea internaţională putândfi nevoită să vină cât mai repede cu un răspuns ferm faţă desituaţia din Libia.
Aşadar, apare întrebarea cum ar arăta o eventuală acţiunemilitară în Libia. "Este greu de imaginat prezenţa unor armatecreştine într-o ţară musulmană. Totuşi, în ipoteza unei acţiuniconcentrate sub egida ONU, armatele nu trebuie să fie percepute catrupe de ocupaţie", este de părere Cristian Pârvulescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
