Business Internaţional

Lichidităţile masive aruncate de băncile centrale pe pieţe depreciază banii, dar şi societatea

Foto: Shutterstock

Foto: Shutterstock

Autor: Bogdan Cojocaru

14.03.2013, 00:04 985

Programele de relaxare cantitativă, prin care băncile centrale hrănesc artificial cu lichi­ditate economiile, devalorizează nu doar banii, ci şi societatea, ceea ce amplifică diferenţele sociale şi cresc riscul producerii războaielor, a avertizat Dylan Grice, fost strateg al băncii franceze Société Générale.

„Când băncile centrale se angajează în jo­curile cu bani de care sunt atât de mândre, ne întrebăm dacă realizează că de fapt se joacă şi cu legăturile sociale. Realizează ei că prin deva­lorizarea banilor devalorizează de fapt societatea?“, se întreabă Grice.

El este acum director de cercetare la firma de investiţii Edelweiss Holdings, scrie CNBC.

Programele de ralaxare cantitativă, prin care băncile centrale achiziţionează active injectând astfel lichiditate pe piaţă, majorează veniturile pentru guverne, iar inflaţia şi puterea de cumpărare redusă fac ca oamenii care nu au acces la această nouă masă monetară să fie cei mai mari pierzători, a explicat economistul.

„Să împovărezi deliberat un grup al societăţii este ceva rău. Dar să împovărezi un grup într-un mod atât de opac, pe ascuns, este şi mai rău. Nu este doar injust, dar şi periculos şi cu potenţial distructiv. Cu aceste idei monetare trăznite, băncile centrale îl tâlhăresc pe X pentru a-l plăti pe Y fără să ştie cine este cine“, a spus Grice.

Rezerva Federală (Fed), banca centrală a SUA, a anunţat în decembrie că va cumpăra bonuri de Trezorerie de 45 miliarde de dolari în fiecare lună, peste achiziţiile lunare de 40 miliarde dolari în obligaţiuni ipotecare la care se angajase deja, până când rata şomajului va ajunge la ni­veluri acceptabile. De asemenea, Banca Japoniei a promis că va continua să cumpere active, iar Banca Angliei efectuează achiziţii de active care până în prezent se ridică la 600 miliarde dolari.

În perioadele de boom economic, creditul ieftin şi dobânzile ridicate au adus beneficii în principal instituţiilor financiare şi celor apropiaţi industriei financiare. Crizele care au urmat i-au afectat mai ales pe oamenii de rând.

„În 2012 primele 50 de nume din lista Forbes cu cei mai bogaţi americani a inclus averile a 11 investitori, finanţişti sau manageri de fonduri de hedge. Lista din 1982 nu conţinea niciun astfel de om de afaceri“, a menţionat Grice.

În pofida temerilor că relaxarea cantitativă alimentează inflaţia şi a unor semne de creştere a preţurilor, statisticile oficiale arată că efectele programelor sunt limitate. Preşedintele Fed Ben Bernanke a declarat în februarie că inflaţia va rămâne sub ţinta de 2% prevăzută pentru viitorul apropiat.

În Marea Britanie rămâne încăpăţânată peste nivelul de 2%, iar banca centrală estimează că indicatorul ar putea creşte. Japonia încă se luptă cu deflaţia.

Deşi economia creşte, americanii se tem să cheltuiască

În SUA, indicele industrial Dow Jones a atins maximul istoric, rata şomajului este la minimul ultimilor patru ani, iar piaţa locuinţelor dă semne de revenire, dar pentru mulţi americani cu venituri reduse şi din clasa de mijloc revenirea economică nu se simte, iar  aceştia îşi reduc cheltuielile în faţa perspectivei creşterii preţului benzinei şi plăţii datoriilor. 

Aproximativ două treimi din adulţii celor două categorii de persoane îşi reduc cheltuielile lunare, iar ceilalţi nu întrevăd modificări în cheltuieli, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Thomson Reuters şi Ipsos.

Circa 72% din cei intervievaţi au spus că reduc cheltuielile, principalele motive fiind realizarea de economii, plata datoriilor şi preţul mai mare al benzinei.

Cheltuielile populaţiei sunt principalul motor al economiei americane, cea mai mare a lumii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO