• Leu / EUR4.7284
  • Leu / GBP5.1609
  • Leu / USD4.2575
Business Internaţional

Liderii Europei regândesc întregul proiect al Uniunii Europene sub presiunea unei crize economice care nu se mai termină

Autor: Vlad Popescu, Andrei Cîrchelan

5 iun 2012 2889

Patru lideri europeni lucrează în Bruxelles la planul pentru o nouă Uniune Europeană, care trasează direcţiile de dezvoltare în următorii 5-10 ani, dar nu exclude posibilitatea dizolvării uniunii într-o "Europă cu două viteze".

Această abordare caută să reunească punctele de vedere ale liderilor ţărilor din zona euro, care nu au reuşit până în prezent să ia măsuri decisive pentru a contracara criza datoriilor. Preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi împreună cu alţi trei lideri europeni lucrează la un nou concept de Uniune Europeană, care "va reforma uniunea din cap până în picioare" dacă este aprobat de toţi cei 27 de membri, potrivit unor surse citate de Welt am Sontag.

Unul dintre punctele la care toate statele UE sunt de acord se referă la reforma sistemelor sociale şi armonizarea pieţei interne, în timp ce unul dintre cele mai problematice puncte este aşa-zisa "uniune bancară" propusă de Mario Draghi. Şeful BCE a primit misiunea de a proiecta o nouă Uniune Europeană la summitul din 23 mai. Ceilalţi membri ai echipei lui Draghi sunt preşedintele Comisiei Europene Jose Barroso, preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy şi liderul Euro Group Jean-Claude Juncker.
 

Unitate în diversitate

Protagoniştii sfârşitului de săptămână au fost cancelarul german Angela Merkel, premierul spaniol Mariano Rajoy şi ministrul francez al finanţelor Pierre Moscovici, ale căror declaraţii subliniază atât dificultăţile de ordin politic care împiedică statele din zona euro să stabilească un plan anticriză decisiv, cât şi izolarea liderului german în dezbaterea ideologică privind cea mai bună abordare a problemelor eco­no­mice şi financiare cu care se confruntă blocul monetar.

Rajoy a afirmat sâmbătă că liderii europeni ar trebui să cosolideze măsurile şi mecanismele de sprijinire a băncilor din zona euro, potrivit Bloom­berg.

Declaraţia liderului de la Madrid se adaugă presiunilor asupra Germaniei de a accepta idei noi pentru rezolvarea crizei din zona euro, dincolo de măsurile de austeritate care au contribuit la revenirea economiei europene în pragul recesiunii.

Într-o adresare separată, Merkel a afirmat tot sâmbătă că nu va accepta sub nicio formă ideea unor obligaţiuni comune la nivelul zonei euro garantate de Germania. Moscovici, ministrul de finanţe al Franţei, a declarat duminică la postul de radio RTL că băncile-problemă din zona euro ar trebui sprijinite prin Mecanismul European de Stabilitate - fondul perma­nent de urgenţă al blocului monetar - şi nu prin guvernele naţionale.

Săptămâna trecută, un oficial apropiat Angelei Merkel a afirmat că orice solicitare de ajutor destinat băncilor trebuie să vină din partea guvernelor, care trebuie să-şi asume poziţia de garanţi.
 

Situaţia economică se deteriorează

Între timp, pieţele se pregătesc pentru extinderea crizei bancare din Spania şi pentru eventuala ieşire a Greciei din zona euro, care va fi decisă probabil de alegerile generale din 17 iunie.

Merkel şi ministrul german al finanţelor Wolf­gang Schaeuble i-au cerut, fără rezultat, Spaniei să accepte un program de finanţare externă, potrivit re­vistei Der Spiegel, care nu a precizat sursa infor­maţiilor. Pieţele asiatice au înregistrat de asemenea corecţii în prima şedinţă a acestei săptămâni.

Indicele Hang Seng al bursei de la Hong Kong a pierdut luni 2,3%.

Indicele general Topix al bursei de la Tokio este la cel mai scăzut nivel din 1983 după datele deza­măgitoare privind piaţa forţei de muncă din SUA şi sectorul serviciilor din China, care au antrenat îngrijorarea investitorilor faţă de perspectivele de creştere economică.

Totodată, Ciprul pare că se apropie rapid de un acord de finanţare externă dacă nu se va reuşi recapitalizarea Cyprus Popular Bank, a declarat duminică Panicos Demetriades, membru în consiliul guvernator al Băncii Centrale Europene.

Ciprul are creanţe elene în valoare totală de aproximativ 23 de miliarde de euro, în timp ce Produsul Intern Brut ajunge la o valoare de aproximativ 17,5 miliarde euro.

Dobânda obligaţiunilor Germaniei cu maturitatea la doi ani a coborât sub zero pentru prima dată săptămâna trecută, investitorii preferând siguranţa titlurilor germane în defavoarea perspectivelor de profit. Randamentul obligaţiunilor Spaniei cu scadenţa la zece ani a depăşit 6,5%, apropiindu-se de pragul critic de 7% la care Grecia, Portugalia şi Irlanda au cerut finanţare externă.

"Uniunea bancară" propusă de Spania şi BCE cere o diminuare a suveranităţii la care Franţa se opune.

Încercând să restaureze încrederea în sistemul bancar spaniol, Rajoy le-a cerut statelor din zona euro să cedeze suveranitate către o autoritate fiscală europeană şi s-a poziţionat în sprijinul apelurilor lansate de Comisia Europeană privind o "uniune bancară", ce ar presupune o autoritate centrală de reglementare şi un fond european de garantare a depozitelor.

Vicepreşedintele Bundesbank Sabine Lauten­schlaeger a declarat pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung că o astfel de uniune care să cuprindă un fond central de "bailout" şi unul de garantare a depozitelor ar putea fi viabilă "numai la capătul unui drum lung ".

Riscurile bancare "la comun" presupuse de un fond european supranaţional "nu pot fi un succes decât într-o uniune fiscală cu controale centrale şi drepturi de intervenţie", a afirmat oficialul german.

Franţa, a doua economie ca mărime din UE, e puternic rezervată în privinţa ideii de a ceda suveranitatea în asemenea măsură.

"E o mare provocare pentru Hollande", spune un oficial francez de rang înalt. "Cred că el e pregătit (pentru o integrare fiscală mai profundă), dar nu cred că restul clasei politice franceze - de stânga sau de dreapta - e pregătită", a adăugat oficialul, care a dorit să rămână anonim.
 

Italia vede obligaţiunile comune europene ca inevitabile

Opoziţia cancelarului Merkel faţă de finanţarea în comun a statelor din zona euro a fost atacată duminică şi de premierul italian Mario Monti, care a declarat pentru ziarul grec To Vima că obligaţiunile comune la nivelul blocului monetar vor apărea în final, într-o formă sau alta.

Monti va găzdui pe 22 iunie la Roma o întâlnire la care vor participa Merkel, Rajoy şi preşedintele francez François Hollande, pentru discuţii de pregătire înaintea summitului UE de la sfârşitul acestei luni.

 

 
Considerente democratice

O altă problemă legată de soluţiile propuse de Germania împotriva crizei se referă la legitimitatea democratică a implementării, potrivit Reuters.

Mulţi dintre cetăţenii ţărilor cu probleme dau vina pe tehnocraţii din Bruxelles pentru situaţiile dificile cu care se confruntă. În acelaşi timp, parlamentarii din toate ţările membre sunt foarte interesaţi să îşi menţină dreptul de veto asupra deciziilor UE.

Pe un asemenea fundal, va fi foarte dificil pentru liderii europeni să îşi convingă electoratele să accepte măsurile de integrare plănuite la Berlin şi în alte capitale ale crizei.

Pentru a contracara această problemă, oficialii europeni caută să întărească rolul Parlamentului European, care este ales democratic de către cetăţenii UE.

Un oficial european german explica, de exemplu, că monitorizarea fondului permanent de salvare denumit MES (Mecanismul European pentru Stabilitate) ar putea trece de la adunările naţionale la Parlamentul European.

Acordarea de noi puteri Parlamentului European ar însemna că instituţia ar ajunge în cele din urmă să monitorizeze Comisia Europeană.

"Controlul democratic va avea loc la nivel european şi nu în parlamentele naţionale", a spus un oficial francez, adăugând că "problema (acceptării acestei schimbări) nu vine de la cetăţenii europeni, ci de la politicienii statelor europene, care nu vor să renunţe la putere. Acolo va fi rezistenţa puternică".

 
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7284
Diferență: 0,0212
Ieri: 4.7274
Azi: 4.2575
Diferență: -0,1899
Ieri: 4.2656
Azi: 5.1609
Diferență: -0,4264
Ieri: 5.1830
Azi: 4.3494
Diferență: -0,0276
Ieri: 4.3506