Lipsa somnului şi orele târzii la care se poartă discuţiile la summiturile UE îi predispun pe liderii europeni la greşeli şi de aceea ei nu dau randament în negocierile pentru găsirea unor soluţii eficiente crizei prin care trece Europa, potrivit unei analize a Bloomberg.
Dintre ultimele şase summituri ale şefilor de stat sau de guvern din UE, trei s-au încheiat după ora 4:00. Cel mai recent, din 29 iunie, a luat sfârşit la ora 5:00. Şedinţele lunare ale miniştrilor de finanţe din zona euro se prelungesc de obicei dincolo de miezul nopţii.
Orele târzii nu le-au folosit liderilor europeni şi poate de aceea următoarea întâlnire a miniştrilor finanţelor din 20 iulie, la care se va discuta despre salvarea băncilor spaniole, va începe mai devreme decât de obicei, în jurul prânzului. Lipsa somnului a contribuit la decizii nefericite care au dus la dezastre precum explozia centralei nucleare de la Cernobîl, naufragiul petrolierului Exxon Valdez sau dezintegrarea în zbor a navetei Challenger.
"Nu suntem proiectaţi să funcţionăm bine noaptea, una dintre cele mai rele perioade pentru negocieri. Creierul se gândeşte la soluţii în timpul somnului", a afirmat Chris Idzikowski, cofondatorul Societăţii britanice pentru somn, care le recomandă politicienilor europeni să se ducă la culcare la ore "normale".
O perioadă prelungită de veghe poate avea efecte asemănătoare cu cele ale beţiei. Astfel, persoanele pot deveni mai influenţabile sau îşi asumă mai uşor riscuri, potrivit unor studii recente citate de Bloomberg.
În februarie, în timpul negocierilor pentru cel de-al doilea program de asistenţă al Greciei, una dintre şedinţele miniştrilor finanţelor din zona euro a durat 13 ore şi jumătate, fiind urmată de o conferinţă de presă. Întâlnirea s-a încheiat la 6:00 dimineaţa. "În ultimii doi ani şi din nou în această noapte am învăţat că «maraton» este într-adevăr un cuvânt grecesc", a comentat atunci comisarul european Olli Rehn.
Unii politicieni, precum cancelarul german Angela Merkel şi fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, au folosit în avantajul lor lipsa de somn.
În octombrie anul trecut, liderii europeni i-au convocat la miezul nopţii pe bancheri pentru negocieri. Adunaţi în biroul preşedintelui UE Herman Van Rompuy, bancherii au fost puşi în faţa unui ultimatum - să şteargă jumătate din datoriile Greciei sau să se pregătească pentru pierdereri totale dacă ţara intră în faliment. Două ore mai târziu, lobby-iştii industriei bancare au cedat.
După summitul din 29 iunie, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a refuzat să răspundă întrebărilor unor jurnalişti: "Nu voi intra acum în detalii. Am dormit mai puţin de trei ore".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
