Polonia şi-a consolidat sectorul energiei în ceea ce, în cifre, este cea mai mare companie de profil din regiune, un producător şi furnizor unic de petrol, gaze, electricitate şi carburanţi. Este un pas spre independenţă energetică în plină criză de energie şi care aduce statului mai mult control în sector. Dar se va mulţumi noul uriaş doar cu piaţa poloneză?
Ungaria are MOL, un veteran al sectorului de petrol şi gaze din Europa de Est, unde s-a extins mai ales prin benzinării, şi mai puţin cunoscuta, dar uriaşa, MVM, care acasă aproape că deţine monopolul producţiei şi distribuţiei de electricitate. Compania asigură şi furnizarea de gaze şi este în plină expansiune regională.
La MOL statul maghiar are o oarecare influenţă prin două fundaţii cu caracter universitar. MVM este controlată de stat. Austria are OMV, un alt gigant de petrol, gaze şi carburanţi, cu prezenţă masivă în Europa de Est şi la care cea mai mare parte a acţiunilor este deţinută de statul austriac şi de o companie din Emiratele Arabe Unite, exportator de petrol.
Cehia are CEZ, un fost imperiu energetic care acum este în retragere pentru a se baricada pe piaţa natală. Cel mai mare acţionar, cu o participaţie de 70%, este statul. Polonia, cea mai mare economie est-europeană, avea până acum câţiva ani câţiva „uriaşi“ energetici, dar prea mărunţi.
Dar anul acesta a adus câteva schimbări majore în sectorul energetic polonez, una fiind fuziunea acestor uriaşi mai mici pentru a crea o supercompanie fără de seamăn în regiune, una care chiar poate juca în „Liga Europeană“. Este vorba de crearea unei companii unice care furnizează gaze, petrol, carburanţi şi electricitate şi la care statul are un cuvânt greu de spus.
Grupul Orlen este enorm. Spre comparaţie, MVM a avut în 2021 venituri de şapte milioane de euro, duble faţă de anul anterior. Polonia are însă o populaţie de patru ori mai mare decât Ungaria. Veniturile MOL de anul trecut s-au cifrat la echivalentul a 19,6 miliarde dolari la cursul forint/dolar din acea perioadă, arată documentele companiei. CEZ a avut anul trecut venituri totale de 9,3 miliarde euro. OMV a obţinut venituri din vânzări de 35,5 miliarde euro. La PKN Orlen singur veniturile din vânzări s-au situat la 28,7 miliarde euro.
Zilele trecute, PKN Orlen, la care statul deţine 30% din acţiuni şi cu cele mai mari operaţiuni în domeniul rafinării de petrol din Polonia, a finalizat achiziţionarea companiei de petrol şi gaze naturale PGNiG. Cea din urmă s-a ocupat până acum de contractele cu exportatorul rus de gaze Gazprom şi de construirea gazoductului polonez Baltic Pipe, prin care Polonia a făcut un pas uriaş pentru independenţa ţării de gazele ruse.
Până să ajungă la PGNiG, PKN Orlen a absorbit alte două companii energetice mai mici, rivalul Grupa Lotos şi Energa, în virtutea unui plan de consolidare demarat în 2020. Polonia concentrează astfel activităţile energetice în cadrul aceluiaşi grup. La PGNiG statul este cel mai mare acţionar, cu o participaţie de peste 70%.
Orlen are acum un cvasimonopol asupra energiei electrice, gazelor şi petrolului consumate în ţarăşi are potenţialul de a deveni cel mai mare grup energetic din Europa Centrală şi de Est şi chiar de mai departe.
„Astăzi, am construit cel mai mare grup industrial din Europa Centrală, printre cele mai mari din Europa şi pe locul 155 din lume în ceea ce priveşte cifra de afaceri“, care ar putea ajunge la 400 de miliarde de zloţi (85 de miliarde de euro), a explicat într-un tweet CEO-ul de la Orlen Daniel Obajtek.
Executivul vede în aceste manevre un mijloc de „întărire a securităţii şi independenţei energetice a Europei Centrale“. La fel gândeşte şi guvernul, pentru care mai mare înseamnă mai bine şi care insistă pe crearea de campioni naţionali.
PKN Orlen are operaţiuni în domeniul producţiei, transportului, rafinării şi vânzării la benzinării a benzinei şi motorinei şi are activităţi şi în domeniul energiei electrice. Compania este prezentă pe piaţa energiei din Germania, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria şi Lituania, aminteşte La Tribune.
Această tendinţă de concentrare în energie a fost iniţiată în Polonia înainte de pandemie şi mai ales înainte ca Rusia să atace Ucraina. La fel a fost cazul şi la MVM din Ungaria, unde controlul statului asupra operaţiunilor companiei asigură preţuri pentru populaţie mai mici decât în resul Europei, spune guvernul maghiar.
Criza energetică care afectează Europa, lipsită acum de gaze ruseşti, a convins guvernul polonez să accelereze procesul de comasare a aprovizionării cu energie în aceeaşi structură publică. Uriaşul nou-născut polonez ar avea o cifră de afaceri echivalentă cu 80 de miliarde de euro, spune CEO-ul Orlen. Grupul este enorm. Spre comparaţie, MVM a avut în 2021 venituri de şapte milioane euro, duble faţă de anul anterior. Polonia are însă o populaţie de patru ori mai mare decât Ungaria. Veniturile MOL de anul trecut s-au cifrat la echivalentul a 19,6 miliarde dolari la cursul forint/dolar din acea perioadă, arată documentele companiei. CEZ a avut anul trecut venituri totale de 9,3 miliarde euro. OMV a obţinut venituri din vânzări de 35,5 miliarde euro. La PKN Orlen singur veniturile din vânzări s-au situat la 28,7 miliarde euro. Veniturile PGNiG au fost de 15 miliarde euro. Ce fac polonezii se întâmplă la o scară mult mai mare în alte state, mai bogate şi cu economii mai mature, în contextul crizei de energiei şi al nevoii ca statul să aibă mai mult control în sector. În Franţa, EDF, care domină industria nucleară a ţării, a fost renaţionalizat în proporţie de 100%. În Germania, guvernul a preluat 30% din compania de gaze Uniper, privată de gazul rusesc de care era puternic dependentă. Dincolo de preocuparea de a garanta aprovizionarea cu energie, guvernele vor să-şi ghideze singure tranziţia energetică deţinând controlul asupra marilor companii semi-publice sau publice.
Grupul Orlen este enorm. Spre comparaţie, MVM a avut în 2021 venituri de şapte milioane de euro, duble faţă de anul anterior. Polonia are însă o populaţie de patru ori mai mare decât Ungaria. Veniturile MOL de anul trecut s-au cifrat la echivalentul a 19,6 miliarde dolari la cursul forint/dolar din acea perioadă, arată documentele companiei. CEZ a avut anul trecut venituri totale de 9,3 miliarde euro. OMV a obţinut venituri din vânzări de 35,5 miliarde euro. La PKN Orlen singur veniturile din vânzări s-au situat la 28,7 miliarde euro.
