• Leu / EUR4.9132
  • Leu / GBP5.8083
  • Leu / USD4.8027
Business Internaţional

Locul din Germania unde se spulberă visele imigranţilor

Autor: Alexandra Marcu

01.10.2015, 11:52 31342

Peste 170 de persoane au fost duse cu autobuzul prin Bavaria pentru a ajunge într-o tabără ca să ceară azil politic. Migranţii erau încântaţi de perspectiva pe care le-o oferea viitorul: apartamente abia vopsite, locuri de joacă sau un teren de baschet, scrie New York Times.

Doar câţiva dintre aceştia au acordat atenţie cuvintelor scrise în germană de la intrarea în adăpost: Primire şi Facilităţi de Repatriere.

„Construiesc o şcoală pentru copiii noştri?”, a întrebat Mirela, o femeie de 22 de ani din Kosova, care a venit împreună cu soţul ei – constructor şi fata lor.

În a doua zi, imediat după prânz, au apărut zvonuri. Unui student, Kleart, în vârstă de 20 de ani din Albania, i-a fost refuzată cererea de azil şi în curând se va afla în drum spre casă.

Aplicaţia de azil politic al lui Kleart era prima care trebuia procesată, procesul care urma să dureze câteva luni a avut loc în doar câteva ore şi acest lucru a ridicat un semnal pentru cei care încă nu înţeleseseră de ce au fost aduşi în oraşul Bamberg. Aici, în nordul Bavariei, la o baza militară, speranţa celor care au venit în Germania nu ca să îşi salveze viaţa, ci ca să şi-o îmbunătăţească, a luat sfârşit.

„Aici îi aducem pe cei care nu au nicio şansă să obţină azil”, a spus Jakob Daubner, administratorul centrului de primire a imigranţilor.

Chiar dacă Germania are o infrastructură eficientă de a primi sute de mii de refugiaţi care fug din calea conflictelor, acum a început să implementeze un sistem eficient de a trimite oamenii acasă care au venit din ţări sigure. Peste 10.000 de persoane au fost repatriate din ianuarie până în iulie.

„Cei care nu au venit din cauza persecuţiilor politice sau care nu au fugit din calea războiului, ci pentru motive economice, nu vor fi eligibili să rămână aici”, a spus cancelarul german, Angela Merkel.

În ciuda acestui lucru, numărul imigranţilor e în continuă creştere. Mai mult de jumătate dintre ei au ajuns anul acesta în Germania şi 42% din 256.000 de oameni veneau din Europa şi nu din Irak sau Siria şi au aplicat pentru azil politic. Albania, Kosovo, Macedonia şi Serbia se confruntă cu probleme precum sărăcia, şomajul şi corupţia. Din cauza faptului că au puţine şanse să obţină o viză de muncă în Germania, migranţii din Europa de Sud-Est cer azil politic.

Persoanele care migrează din motive economice suprasolicită sistemul existent pentru primirea celor care fug din calea războiului din Afganistan, Irak sau Siria. Oficialii germani au spus că anticipează venirea a un milion de migranţi în acest an.

Cele două centre de repatriere din Bavaria sunt emblematice pentru celelalte ţări şi descurajează migraţia pe motive economice cu cereri pentru azil. Câteva legi care ar putea fi adoptate în octombrie, vizează ca Albania, Kosovo şi Muntenegru să fie trecute pe lista oficială ale ţărilor declarate sigure, locuri în care migranţii se pot întoarce fără a se teme pentru viaţa lor (Bosnia – Herţegovina, Macedonia şi Serbia au fost incluse anul acesta) .

În schimb, Berlinul se află în discuţii cu Europa de Sud-Est despre deschiderea unui canal pentru migraţia forţei de muncă. Germania anticipează un deficit de 2.4 milioane de muncitori până în 2020, conform lui Frank Laczko de la Organizaţia Naţională pentru Migraţie. Pentru a reduce numărul celor care nu primesc azil politic şi rămân în ţară ilegal refuzând să plece de bună voie, nu vor mai fi anunţaţi când poliţia îi va escorta la aeroport pentru a pleca din Germania.

Alocaţia lunară este de 140 de euro pentru un adult cu o aplicaţie pentru azil, iar aceasta ar putea fi plătită în curând sub forma de bunuri materiale, precum obiecte de igienă şi doar pentru o singură lună.

O schimbare majoră a fost făcută încă din luna august, când cei care aveau o cerere nefondată pentru obţinerea de azil politic, erau împiedicaţi să intre nu numai în Germania, ci şi în ţările din Uniunea Europeană din zona Schengen, cu o restricţie de  până la 5 ani.

“Nu e despre refugiaţi buni sau răi, toţi vor trece prin aceleaşi proceduri”, a spus Daubner. “Trebuie să grăbim procesul ca să îi ajutăm pe cei care au cea mai mare nevoie. Cel mai uşor mod de diferenţiere este după ţara de provenienţă.”

Ziarul local din Bamberg şi-a numit noul site “Centrul Europei de Sud-Est”. Alte centre de azil din ţară au semne scrise în arabă, iar aici informaţiile din restaurante sunt scrise în albaneză. Pe uşile apartamentelor unde stau acum imigranţii încă se pot vedea vechile etichete ale soldaţilor americani care au plecat anul trecut: Halliday, Garcia, Tucker. Familiile care locuiesc acum acolo se numesc Shala, Bajram, Haskovic.

Lângă casele lor, au birouri autorităţile care joacă un rol important în acordarea azilului, Ministrul Protecţiei Sociale, care dă acordul, oficiul de migrări, care procesează cererile, biroul celor din afară, care se ocupă de repatrieri, tribunale, în cazul în care cineva contestă verdictul şi poliţia. Scopul acestora e să termine procesul în câteva zile, cel mult, săptămâni.

Când migranţii ajung în Germania, ei merg din birou în birou pentru a li se lua amprentele, pentru a li se face fotografii şi controale medicale.

Cea mai importantă etapă are loc la primul etaj: programarea interviului pentru obţinerea azilului politic, o singură ocazie care le decide soarta, dacă pot rămâne sau nu acolo.

Biroul unde Sascha Walter conduce interviurile este aproape gol. Pe masa acestuia se află câteva obiecte esenţiale, precum un computer, un set de căşti, un software pentru dictare şi o cutie de şerveţele. Walter decide care dintre cei care au înaintat cereri pentru azil vor rămâne în Germania. “Deseori curg lacrimi, dar trebuie să respect legea.”

Câteva familii se întorc ani la rând, de obicei în lunile de iarnă, ca să scape de frigul de acasă, a spus el. Alţii vin doar pentru beneficii.

“Există şi o minoritate”, a spus Walter. Spre exemplu, tânărul albanez a cărui cerere a fost respinsă, voia să rămână în Germania. El s-a dus dimineaţă în biroul lui Walter la ora 9 şi jumătate şi i-a spus că a terminat liceul în ţara lui în anul 2013 şi acum doi ani a pierdut toţi banii în încercarea de a-şi lua o diplomă în tehnologia informaţiilor. În iulie, el s-a dus în Grecia şi de acolo a luat un avion spre Nuremberg. A vrut să studieze în Germania pentru că părinţii acestuia aveau nevoie de ajutorul lui, a explicat studentul.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9132
Diferență: 0,1672
Ieri: 4.9050
Azi: 4.8027
Diferență: 0,2547
Ieri: 4.7905
Azi: 5.8083
Diferență: -0,0103
Ieri: 5.8089
Azi: 5.0576
Diferență: 0,5687
Ieri: 5.0290