„Întotdeauna intru într-o afacere aşteptându-mă la ce-i mai rău. Dacă îţi faci planuri pentru ce-i mai rău, binele va veni de la sine.“
Cu lovituri care pot paraliza Huawei, preşedintele Donald Trump a agravat până la un nivel fără precedent conflictul comercial dintre SUA şi China, cele mai mari economii ale lumii, trimiţând unde de şoc pe burse şi producând fiori companiilor europene care colaborează cu gigantul chinez de tehnologie.
Huawei, implicat în dezvoltarea reţelelor 5G în Europa şi peste tot în lume, inclusiv în România, este acuzat că furnizează sisteme pentru supravegherea maselor regimurilor opresive şi că dispozitivele pe care le vinde pot fi folosite pentru a spiona sau chiar pentru a perturba la nevoie comunicaţiile în beneficiul Beijingului.
Loviturile date de americani Huawei sunt atât de dure încât presa de partid din China, de obicei reţinută în comentarii în privinţa războiului comercial, a dezlănţuit un atac fără precedent la adresa Washingtonului, iar oficialii de la Beijing promit răzbunare. Intensificarea conflictului vine când creşterea economiei globale dădea semne de îmbunătăţire, iar mulţi strategi, din guverne, de pe pieţe sau din companii, caută să înţeleagă planurile lui Trump. Acesta pară să aibă o strategie de negociere pe care BBC a identificat-o analizând chiar cartea preşedintelui american, „Arta Negocierii“. Una dintre filozofiile de afaceri ale lui Trump este gândirea negativă - anticiparea celui mai rău deznodământ şi pregătirea pentru acesta. „Întotdeauna intru într-o afacere aşteptându-mă la ce-i mai rău. Dacă îţi faci planuri pentru ce-i mai rău, binele va veni de la sine“, explică preşedintele în cartea sa. Însă acesta este doar un principiu, care ţine de capacitatea de înţelegere a afaceristului. A putut Trump în realitate să pregătească SUA pentru răul pe care i-l poate face China? Sunt pregătiţi ceilalţi jucători din comerţul global pentru răul pe care-l poate face războiul lui Trump? Dintr-un clip prezentat de Televiziunea Centrală Chineză, devenit viral pe social media din China, reiese că sentimentul antiamerican a ajuns la cote maxime. „China nu vrea, dar nu-i este frică, să lupte“, spune prezentatorul.
„După 5.000 de ani de vânturi potrivnice şi furtuni - ce greutăţi n-a putut să îndure măreaţa naţiune chineză?“ Separat, ministerul comerţului din China a criticat deciziile administraţiei americane de a limita semnificativ operaţiunile Huawei în SUA şi afacerile gigantului cu companiile americane şi a avertizat că Beijingul poate răspunde provocării, notează The Guardian. Un purtător de cuvânt al ministerului a acuzat Washingtonul că acţionează necinstit folosindu-se de legile de securitate pentru a împiedica Huawei să cumpere componente, cum ar fi procesoare, de la companii americane. Şi ministerul chinez de externe a ameninţat că va riposta pentru a proteja interesele afacerilor chineze. „Negocierile şi consultările pentru a avea o semnificaţie trebuie să fie sincere. În primul rând, trebuie să existe respect reciproc, egalitate şi beneficii reciproce. Apoi, toată lumea trebuie să se ţină de cuvânt, să nu fie capricioasă“, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de externe Lu Kang. Beijingul are şi el de unde să se inspire pentru a-i răspunde lui Trump. În anticul manual de strategie chinez „Arta războiului“, autorul Sun Tzu scrie că „atunci când oponentul are un temperament coleric, caută să-l enervezi“.
China poate lua câteva măsuri care să-l irite pe „colericul“ Trump. Una ar fi să-şi vândă titlurile de trezorerie americane pe care le deţine. China este cel mai mare deţinător de obligaţiuni suverane americane, dar în martie şi-a grăbit vânzările de astfel de obligaţiuni la cel rapid ritm din ultimii doi ani şi jumătate. Inundarea pieţelor cu datorii americane ar împinge în jos valoarea obligaţiunilor, ar umfla yieldurile şi ar destabiliza dolarul. Astfel, pentru companiile americane şi pentru consumatori ar deveni mai scump să se împrumute, ceea ce ar eroda creşterea economică. De asemenea, guvernul chinez ar putea slăbi yuanul. Moneda chineză nu se tranzacţioneză liber pe pieţe, ci controlat. Banca centrală stabileşte limitele cursului de schimb. Limitele au fost deja duse mai jos, ceea ce analiştii interpretează ca un semnal că Beijingul este dispus să-şi folosească moneda ca instrument pentru contrabalansarea efectelor tarifelor de import impuse de SUA. Cu cât yuanul este mai slab, cu atât sunt mai ieftine exporturile chineze în SUA. În plus, guvernul Chinei ar putea ataca investiţiile străine. Analiştii cred că astfel de manevre ar putea pune cele mai mari presiuni pe SUA. Investiţiile străine directe sunt un motor important al creşterii economice chineze, dar şi o sursă semnificativă de dividende pentru companiile străine care investesc în China, deşi mediul de afaceri de acolo nu este prea prietenos.
Beijingul ar putea face condiţiile şi mai dificile. În 2018, China a fost al doilea cel mai mare beneficiar de ISD-uri din lume, iar o parte apreciabilă din aceşti bani au venit din SUA. Presa scrie că Consiliul Naţional de Dezvoltare şi Reformă al Chinei a preluat responsabilitatea de a decide cine poate investi în China pe baza criteriilor de siguranţă naţională. Un astfel de sistem de decizie au şi SUA.
În Europa, analistul de la Financial Times Wolfgang Munchau†a avertizat că America ar putea merge şi mai departe ameninţând cu sancţionarea companiilor europene care continuă să facă afaceri cu Huawei. Vodafone din Marea Britanie este una din aceste companii. În Franţa, preşedintele Emmanuel Macron a turnat o carafă cu apă rece pe ideea ca guvernul său să pună Huawei pe lista neagră, aşa cum au făcut SUA. El a explicat pentru CNBC că îngrijorările privind securitatea sunt importante, dar acestea nu este un motiv pentru respingerea companiilor străine.
Din Germania, preşedintele băncii centrale Jens Weidmann a declarat că în războaiele comerciale toată lumea pierde şi că acestea sunt ineficiente în reducerea dezechilibrelor de cont curent. SUA şi China sunt în conflict comercial de peste un an.
