După o perioadă în care pe pieţe s-au acumulat tensiuni din cauza "războiului" dintre republicani şi democraţi pe tema majorării plafonului de îndatorare al guvernului SUA şi a măsurilor incomplete luate în Europa pentru a opri criza datoriilor suverane, bursele de pe cele două maluri ale Atlanticului au cedat joia trecută, scăzând cu peste 3 procente. Dacă nu era de ajuns, agenţia de rating Standard & Poor's a lansat vineri, după închiderea burselor americane, o adevărată bombă: a retrogradat ratingul Statelor Unite.
Agenţia a penalizat datoriile şi deficitul prea mari ale Statelor Unite, dar şi instabilitatea de pe scena politică de la Washington.
Deşi au avut un weekend întreg la dispoziţie pentru a veni cu măsuri care să îi liniştească pe investitori, politicienii s-au mărginit la a minimiza efectele deciziei S&P, iar liderii ţărilor G7 au dat un comunicat care spunea că autorităţile vor interveni pe pieţe atunci când va fi nevoie.
Undele de şoc ale retrogradării ratingului s-au simţit imediat luni şi au fost de amploare. Bursele americane au picat cu până la 6% pe fondul unui rulaj al pieţei extrem de mare. Acţiunile Bank of America s-au prăbuşit cu 20,3%.
În Europa, declinul de pe burse a fost mai mic, însă a adus acţiunile la minimul ultimilor doi ani, iar apele aveau să se tulbure şi mai mult mai târziu.
Marţi, într-o atmosferă de calm aparent, acţiunile americane şi europene au urcat, investitorii orientându-se spre titlurile ale căror valori s-au redus substanţial în zilele anterioare şi încercând să digere mesajele transmise de banca centrală americană (Fed) privind economia. Şeful Fed Ben Bernanke a anunţat că va menţine dobânzile la zero pentru încă doi ani, dar nu a indicat dacă ar lua în considerare o nouă rundă de măsuri de stimulare a economiei prin injectarea de lichidităţi. Unii investitori au înţeles din acest mesaj că guvernul SUA nu mai are pârghii cu care să ajute economia să crească.
Tot luni a început să se răspândească ideea că Franţa ar putea fi următoarea mare economie care şi-ar putea vedea tăiat ratingul de top. Adepţii acestui scenariu consideră că statul francez va fi tras în jos de creşterea accelerată a datoriilor, de deficitele mari, de reducerea competitivităţii economiei şi de rezistenţa populaţiei şi a clasei politice la reforme de amploare. Perspectiva reducerii calificativului francez este înspăimântătoare. Băncile franceze, cu poziţii importante în sectorul bancar mondial, sunt puternic expuse la datoriile Franţei. De asemenea, obligaţiunile franceze au o răspândire mare în lume, iar Franţa este unul dintre stâlpii care susţin zone euro.
Miercuri rana de pe burse se redeschide. Wall Streetul cade cu peste 4% din cauza temerilor că criza datoriilor din zona euro s-ar putea extinde la băncile franceze şi revărsa către sectorul financiar american. În Europa, speculaţiile de pe burse privind situaţia financiară precară a Société Générale şi temerile privind capacitatea instituţiilor de credit franceze de a gestiona expunerea pe care o au la datoriile greceşti au lovit din plin acţiunile băncilor, ceea ce a tras în jos pieţele de acţiuni de pe întreg continentul. Presiunile de pe pieţele financiare au fost influenţate şi de informaţii vehiculate de presă cum că planul zonei euro de a schimba datorii greceşti deţinute de sectorul privat scadente în 2020 va fi extins pentru a include obligaţiuni cu scadenţa până în 2024.
În toată această panică a investitorilor, politicienii i-au lăsat pe bancherii centrali să se lupte cu pieţele. BCE a venit în prima linie a luptei contra crizei şi a început de luni să cumpere obligaţiuni italiene şi spaniole de pe pieţele secundare în speranţa că astfel va încuraja investitorii să achiziţioneze aceste titluri, reducându-se astfel costurile de finanţare ale Italiei şi Spaniei.
Ce învăţăminte putem trage din această săptămână turbulentă?
"Învăţăturile ar trebui trase nu doar din aceste turbulenţe, ci din întregul mecanism cu care a fost gestionată criza, mecanismul care a împins permanent bulgărele care a devenit avalanşă", răspunde analistul economic Aurelian Dochia. El dă exemplul creditelor ipotecare din SUA, care au devenit o povară pentru bănci, povară care a degenerat într-o criză financiară şi apoi una economică globală care, în cele din urmă, a ajuns să pună în pericol chiar guvernele.
Analistul economic Laurian Lungu consideră că toate episoadele actualei crize au ceva în comun, "polarizarea ideologiilor politice şi lipsa de greutate cu care se face convergenţa ideilor în ceea ce priveşte deciziile importante pentru economie".
Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, apreciază că pieţele vor fi în continuare extrem de nervoase din cauza incertitudinii. El atrage atenţia că bursele au tendinţa de a exagera, iar evoluţia lor nu reflectă de cele mai multe ori factorii fundamentali. Lucian Anghel vede însă şi oportunităţi în turbulenţele de pe burse, făcând referire la faptul că în această perioadă investitorii pot cumpăra la preţ redus acţiuni fără riscuri pe termen lung.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
