Prima luptă din cursa pentru preşedinţia Franţei a fost câştigată de socialistul François Hollande, dar la o diferenţă minimă faţă de următorul clasat, actualul preşedinte Nicolas Sarkozy, ceea ce face incert rezultatul bătăliei finale.
Acesta va depinde probabil, în mare măsură, de polul spre care se vor reorienta susţinătorii liderului de extremă dreapta, Marine Le Pen, surpriza acestor alegeri, propulsată pe locul trei în preferinţele alegătorilor de atacurile virulente făcute la adresa lui Hollande şi Sarkozy sau a Europei şi imigranţilor.
Deşi nu s-a calificat pentru cel de-al doilea tur de scrutin, de pe 6 mai, Le Pen, candidatul Frontului Naţional, califică drept victorie rezultatul obţinut duminică. Liderul de deapta a reuşit să atragă aproape 18% din voturile alegătorilor. Nici tatăl ei, carismaticul Jean-Marie Le Pen, nu a avut un astfel de scor. Rezultatul a pus însă pe jar mai multe guverne din Europa. Cancelarul german Angela Merkel, care oficial îl susţine pe Sarkozy, consideră "îngrijorător" scorul obţinut de extrema dreaptă în Franţa, dar apreciază că problemele se vor rezolva în cel de-al doilea tur, scrie AFP. Merkel a ţinut să sublinieze că va "colabora bine" cu orice preşedinte francez ales.
Şeful diplomaţiei luxemburgheze Jean Asselborn l-a acuzat pe Sarkozy că este parţial vinovat de succesul candidatului Frontului Naţional deoarece face campanie pe baza frontierelor europene prea libere şi controlul imigraţiei. "Dacă repeţi în fiecare zi că Schengen trebuie schimbat, că trebuie să ai o politică puternică privind imigraţia, că trebuie să vorbeşti despre excepţia franceză şi toate acestea, dai apă la moară FN", a declarat Asselborn, care este socialist.
Ministrul danez de externe Villy Sovndal, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a UE până la sfârşitul lunii iunie, a calificat rezultatul votului de duminică drept "extrem de îngrijorător", apreciind că acesta se înscrie într-o tendinţă generală în Europa, ilustrată şi de partidele politice cu aceeaşi orientare din Danemarca sau Finlanda.
Imigraţia şi mesajele anti-UE fac obiectul central al campaniei lui Le Pen. Analiştii cred că înclinaţia lui Sarkozy, în discursurile electorale, spre dreapta, au ca scop exact atragerea susţinătorilor lui Le Pen în runda finală a alegerilor. Hollande, pe care sondajele de opinie îl dau drept câştigătorul turului doi, are o abordare moderată referitor la aceste probleme, ceea ce i-ar putea aduce probleme în lupta finală. O altă problemă pentru liderul socialist ar putea fi şi faptul că o parte din voturile primite nu reflectă încrederea pe care alegătorii o au în planurile sale economice şi sociale, ci sunt voturi de neîncredere la adresa lui Sarkozy.
Le Pen nu şi-a exprimat vreo preferinţă pentru niciunul dintre contracandidaţi, ci din contră, îi critică dur pe Sarkozy şi pe Hollande. Ea îi compară pe aceştia cu doi gemeni siamezi, care zdrobesc interesele poporului şi ale clasei de mijloc în favoarea elitei liberale, scrie Financial Times. Duminică, ea l-a descris pe Sarkozy ca fiind "fostul preşedinte" şi şi-a caracterizat partidul ca fiind "singura opoziţie".
"Nu am fost niciodată mai sus ca acum. Acesta este doar începutul. Vom continua lupta", a afirmat Le Pen.
Un plus pentru Sarkozy pentru turul doi este că, asemenea liderului de extremă dreapta, este un foarte bun orator, calitate ce-i lipseşte lui Hollande. De altfel, el crede că într-o confruntare directă l-ar "distruge" pe socialist. Hollande a refuzat de mai multe ori astfel de confruntări. Presa internaţională este însă, în mare parte, sceptică în privinţa şanselor lui Sarkozy de a păstra puterea în Franţa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
