• Leu / EUR4.9250
  • Leu / GBP5.7274
  • Leu / USD4.7278
Business Internaţional

Macron ca preşedinte al Franţei - iluziile pieţelor şi realitatea franceză

Macron ca preşedinte al Franţei - iluziile pieţelor şi realitatea franceză

În 2015, Emmanuel Macron i-a înfuriat pe executivii de la Renault, o forţă industrială franceză, majorând participaţia statului la constructorul auto. Foto: Hepta

26.04.2017, 00:00 4139

A doua zi după primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa costul asigurării datoriilor acestei ţări contra defaultului s-a prăbuşit cu aproape 40%, atât de mult optimism a adus pe pieţe succesul globalistului Emmanuel Macron. Sau atât de mare a fost frica de xenofoba Marine Le Pen. Însă Macron s-ar putea să nu fie ceea ce pare.

De la acţiunile băncilor la euro, pieţele au răsuflat uşurate aflând că un candidat globalist pro-business şi pro-european (poate moştenirea pregătirii ca bancher de investiţii la Rothschild) va pleca cu prima şansă în cursa contra extremistei  anti-euro Le Pen în cursa pentru preşedinţia Franţei, una dintre cele mai mari economii europene. Rezultatele din primul tur le-au demonstrat investitorilor că sonajele de opinie sunt credibile în cazul Franţei, iar acum, pentru că aşa o arată aceleaşi sondaje, ei sunt convinşi că Macron va deveni preşedinte. Însă tânărul şi neexperimentatul politician s-ar putea dovedi mai puţin liberal decât speră pieţele.

„Macron va fi liniştitor pentru pieţe, cu promisiunea sa de a reduce impozitele impuse companiilor şi de a uşura povara administrativă care apasă pe firme. Practic, el reprezintă continuitate“, a explicat pentru BBC Octavio Marenzi, analist la firma de consultanţă Opimas.

Dacă Macron câştigă preşedinţia Franţei, cred investitorii, Europa ar putea deveni mai unită. De succesul său vor profita mai ales cei care au investit în acţiuni şi mai puţin cei care au pariat pe obligaţiuni, notează Bloomberg. Acţiunile au avut luni, prima zi de tranzacţionare de după alegeri, cea mai bună zi din ultimii cinci ani. Cei mai buni performeri au fost băncile franceze, acţiunile unora dintre ele crescând şi cu 10%. Însă povestea obligaţiunilor franceze este diferită. Acestea sunt susţinute de mult timp de Banca Centrală Europeană. Acum, cum riscurile politice par să fi dispărut, BCE şi-ar putea retrage acest sprijin. Analiştii speculează că ascensiunea lui Macron la şefia Franţei ar putea declanşa mult anticipatul eveniment de pe pieţele financiare europene - tapering-ul, sau retragerea programului BCE de achiziţii de active, notează The Wall Street Journal. Acest program a stimulat economia şi pieţele financiare şi a împiedicat statele să intre în default în vremuri de criză şi de anemie economică. Cei care decid politica monetară a BCE se vor întâlni joi. De aceea, tapering-ul va avea un impact semnificativ asupra pieţelor pentru că investitorii, dacă vor avea încredere în economie, îşi vor scoate banii din obligaţiuni şi vor investii în active mai riscante, dar mai profitabile. Victoria lui Macron va „creşte posibilitatea aplicării tapering-ului“, spune Nadége Dufossé, analist la Candriam Investors Group.

Strategii de la Morgan Stanley au calculat o probabilitate de 60% ca Macron să devină preşedinte. Pentru unii, tânărul şi energicul Macron, crescut în sânul capitalismului, este speranţa liberalizării unei economii rezistente la reformă, poate a vânzării unor active deţinute acum de stat. Bogdan Cojocaru

Însă aceste speranţe s-ar putea dovedi prost orientate, scrie Financial Times.

Statul francez are participaţii la 62 de companii listate. O parte din aceste active s-au acumulat datorită intervenţiilor de salvare ale guvernului, iar altele reprezintă moştenirea politicii industriale postbelice de a investi în industrii considerate strategice, cum ar fi cea a energiei, apărării şi transportului. În ianuarie, auditorul Franţei a avertizat că statul este adesea un acţionar ineficient cu obiective contradictorii. În campania electorală, Macron a acceptat că multe participaţii ale statului nu se justifică. Companiile la care statul este acţionar, cum ar fi Safran şi Thales, cu operaţiuni în domeniul apărării, şi Air France, se tranzacţionează la valori mai mici decât concurenţii europeni din mediul privat.

Modelul de lucru al lui Macron sugerează că este un capitalist cu caracteristici specific franceze. Cât timp a fost ministru al economiei au fost finalizate fuziuni internaţionale în care au fost implicate companiile Lafarge, Alstom şi Alcatel. Astfel de tranzacţii i-ar fi iritat în trecut pe funcţionarii „dirijişti“.

Însă în 2015, Macron i-a înfuriat pe executivii de la Renault, o forţă industrială franceză, majorând participaţia statului la constructorul auto pentru a împiedica grupul să evite o lege care ar fi întărit puterea de decizie a acţionarilor pe termen lung, în acest caz a statului.

Franţa intenţionează să „promoveze un capitalism al progresului, al angajamentului pe termen lung în serviciul salariaţilor şi al dezvoltării companiilor”. Aşa justifica atunci Macron eforturile statului de a-i majora participaţia la Renault, o companie strategică, de la 15% la peste 19%.

Managerii companiei au făcut clar că dacă statul s-ar retrage din acţionariat ei n-ar face decât să întărească relaţia cu Nissan. Parisul refuză să vândă acţiunile achiziţionate „temporar“ în 2015 până când preţul nu-şi revine. Dacă vinde, acţiunile se vor aprecia rapid şi de aceea vor fi lansate acuzaţii că guvernul n-a adus profit maxim contribuabililor. Ironic, preţul acţiunilor Renault au avut de suferit din cauza unei anchete a statului privind înşelarea clienţilor.

Investitorii care aşteaptă măsuri pro-pieţe de la Macron ar putea fi lăsaţi cu buza umflată.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9250
Diferență: -0,1197
Ieri: 4.9309
Azi: 4.7278
Diferență: -0,2363
Ieri: 4.7390
Azi: 5.7274
Diferență: -0,2421
Ieri: 5.7413
Azi: 5.0120
Diferență: -0,2706
Ieri: 5.0256