PreŞedintele Franţei Emmanuel Macron a anunţat „renaşterea“ industriei nucleare franceze cu planuri de a construi până la 14 reactoare până la jumătatea secolului. Liderul francez vrea cel puţin şase, unităţile noi urmând să fie construite şi operate de colosul de stat EDF. Finanţarea, de ordinul a zeci de milliarde de euro, va veni din fonduri publice.
Ambiţiile contrastează cu situaţia actuală a industriei nucleare franceze, marcată de întârzieri considerabile la proiectele noi şi de piese şi componente defecte la centralele vechi. Energia atomică are un dublu rol: independenţa energetică şi înverzirea economiei.
Însă drumul ales de Macron este total opus de cel al celei mai influente economii europene, Germania, unde politicienii sunt pe cale să închidă şi ultimele reactoare, mărind dependenţa ţării de gazele naturale ruseşti.
După plecarea cancelarului german Angela Merkel de la putere, Macron a rămas singurul politician cu greutate internaţională al Uniunii Europene. Iar după ieşirea Marii Britanii din UE, Franţa este singura putere nucleară militară a Uniunii.
Energia atomică este văzută ca soluţie pentru reducerea poluării în cele mai multe dintre ţările est-europene, multe dintre acestea având planuri pentru construirea de noi reactoare. Cu un program atomic atât de ambiţios, Franţa nu se va mulţumi probabil doar cu piaţa internă.
Pentru piaţa est-europeană însă concurenţa este acerbă: există companiile americane, care au şi avantajul avansului în tehnologia reactoarelor modulare de mici dimensiuni, există asiaticii, cu China, deocamdată nedorită, şi Coreea de Sud, şi Rusia. Parisul are însă mai multe acorduri strategice cu Rusia în domeniul energiei nucleare. Unul a fost semnat în 2018 cu colosul Rosatom în prezenţa lui Macron şi a preşedintelui rus Vladimir Putin. În decembrie anul trecut, grupul francez Framatome a semnat un acord de cooperare strategică tot cu Rosatom. Rusia şi Franţa au, de asemenea, şi un parteneriat în domeniul dezvoltării tehnologiilor hidrogenului.
„Ceea ce ţara noastră are nevoie, iar condiţiile există deja, este renaşterea industriei nucleare franceze“, a spus Macron, dezvăluind noua sa strategie nucleară în oraşul industrial Belfort.
Anunţul vine într-un moment dificil pentru EDF, încărcat de datorii, care se confruntă cu întârzieri şi depăşiri ale planurilor de cheltuieli la noile centrale nucleare pe care le construieşte în Franţa şi Marea Britanie, precum şi cu probleme de coroziune la unele dintre reactoarele sale vechi. EDF estimează costul a şase noi reactoare la aproximativ 50 de miliarde de euro, în funcţie de condiţiile de finanţare.
Primul reactor nou, o versiune evoluată a Reactorului European Presurizat (EPR), va intra în funcţiune până în 2035, a spus Macron. Liderul francez a precizat că statul îşi va asuma responsabilităţile în asigurarea finanţelor EDF, indicând că guvernul ar putea injecta capital proaspăt în compania deţinută în proporţie de 84% de către stat.
