În timp ce sute de mii de maghiari pregăteau un amplu protest contra încercărilor guvernului Orban de a distruge o universitate străină de top şi de a intimida ONG-urile, premierul le explica la radio că economia merge din bine în mai bine, că oamenii săi aplică un plan de creştere de aproape zece ani care a început prin alungarea FMI din ţară şi că economia are nevoie de noi reduceri de taxe.
De asemenea, guvernul a indicat că ar vrea mai mult din puţinele lucruri pe care le acceptă din partea Bruxelles-ului, devenit în discursurile şi campaniile lui Orban inamicul suveranităţii naţiunii: bani europeni pentru politica energetică.
Între timp, biroul oficial de statistică al Ungariei i-a informat pe unguri că salariile lor au crescut spectaculos în martie, salariul mediu brut urcând cu 12,4% în termeni anualizaţi în sectorul privat, cel mai mare avans din ultimii zece ani. La nivelul întregii economii, salariul net real s-a mărit cu 9,9%. Aparent, penuria de forţă de muncă împinge remuneraţiile în sus, scrie Portfolio.hu. Salariul mediu net a fost de 210.000 de forinţi (679,5 euro) în martie.
Şi tot biroul central de statistică i-a informat pe unguri că este probabil ca 370.000 dintre ei să plece din ţară în următorii doi ani în căutarea unui loc de muncă sau a unui nou început în viaţă.
„Un număr semnificativ de tineri şi persoane cu vârstă mijlocie vor să plece din ţară şi au început deja să-şi facă planuri de emigrare“, scrie cotidianul conservator Magyar Nemzet. Astfel, Ungaria îşi va pierde 4% din populaţie din cauza emigrării în următorii 2-3 ani. Aceasta după ce în ultimii 7-10 ani au plecat din ţară jumătate de milion de persoane sau chiar mai multe, după unele estimări. De când Viktor Orban a devenit premier în 2010 şi până în 2016, populaţia Ungariei s-a micşorat cu 183.939 de persoane, la 9.830.485 de persoane, potrivit celor mai recente date din statistica oficială, notează Hungarian Spectrum. Numărul real este probabil mai mare, având în vedere că mulţi dintre cei care se mută în străinătate nu raportează acest lucru au-torităţilor maghiare. Începe să se vadă clar reducerea numărului de tineri şi creşterea numărului de oameni în vârstă.
Într-un studiu al biroului de statistică, doar o cincime din ungurii cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani au exclus emigrarea din ţară. Circa 35% dintre cei care se gândesc să emigreze iau această idee în serios şi au început să-şi facă deja planuri în acest sens. 52% dintre cei 370.000 de unguri care probabil vor emigra şi-au căutat activ un loc de muncă în străinătate. Cei mai mulţi dintre participanţii la studiu au menţionat ca motiv de plecare nemulţumirea faţă de perspectivele carierei şi de dezvoltarea profesională în Ungaria.
Deşi se confruntă cu probleme precum îmbătrânirea populaţiei şi emigraţia, Orban se opune oricărui plan paneuropean de distribuire a emigranţilor.
Duminică, mii de demonstranţi au mărşăluit prin Budapesta cerându-i lui Orban să schimbe legea educaţiei, despre care criticii spun că are ca scop eliminarea Universităţii Central-Europene de pe piaţă. Universitatea a fost înfiinţată de miliardarul ungaro-american George Soros. Protestatarii vor şi ca guvernul să respingă o lege care intimidează ONG-urile care primesc finanţare din străinătate. Demonstraţii au avut loc şi în alte oraşe mari.
Hungarian Spectrum arată că partidul de guvernământ FIDESZ are propriile ONG-uri, pe care le finanţează sub diverse forme (bani de la companii de stat sau de la fundaţii de partid) cu bani publici.
În contextul frustrării tot mai mari faţă de atitudinea lui Orban, Parlamentul European a făcut un pas fără precedent în sensul declanşării procedurii UE sub articolul 7, care permite sancţionarea ţărilor care încalcă valorile europene. PE a avertizat asupra “deteriorării serioaseâ” a democraţiei în Ungaria.
Vineri, Orban le-a povestit ungurilor la radio despre un plan pe care guvernul său îl aplică de aproape zece ani. Planul a fost conceput de György Matolcsy, acum guvernatorul băncii centrale, şi de ministrul economiei Mih·ly Varga în 2010. Una din marile realizări din prima etapă a fost “trimiterea acasă” a FMI (Budapesta a rambursat anticipat ultima tranşă din împrumutul de la FMI, o sumă mică în comparaţie cu creditul ca întreg). În a doua etapă, guvernul a pus fundaţiile pentru creştere, iar în a treia etapă, economia va creşte cu 3-5% pe termen lung.
“Văd clar cum se mişcă economia. Am în calendar diferite investiţii”, a spus premierul.
Însă până atunci politicile economice trebuie protejate. “Pentru a da economiei un impuls suplimentar, ne trebuie investiţii mai mari şi reduceri de taxe. Reducerile de taxe rămân o problemă importantă în Ungaria. 2017 şi 2018 vor fi anii reducerilor.”
El a făcut clar şi cum vede familia, pe care statul o va ajuta: “pentru noi, familie sunt un bărbat şi o femeie şi copiii lor”.
Unguri care protestează la Budapesta contra legii învăţământului superior şi contra guvernului.
