Business Internaţional

Maratonul negocierilor pentru planurile de reconstrucţie a economiei europene s-au încheiat cu succes pentru toată lumea, dar a expus interesele contrare şi lipsa de valori comune din UE

Premierul Ungariei Viktor Orban după încheierea negocierilor maraton de la Bruxelles: Le urez ungurilor multe dimineţi de succes ca aceasta.

Premierul Ungariei Viktor Orban după încheierea negocierilor maraton de la Bruxelles: Le urez ungurilor multe dimineţi de succes ca aceasta.

Autor: Bogdan Cojocaru

21.07.2020, 22:54 558

Pentru Europa, ziua de ieri şi zilele care vor veni vor fi despre acordul „istoric“ la care au ajuns şefii de state şi de guverne din UE după negocieri record şi epuizante pentru un plan „esenţial“ de recuperare economică din criza provocată de pandemie şi pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii. Pachetul de reconstrucţie şi bugetul sunt strâns legate.

Italia, Spania, Grecia şi ţările est-europene, unde efectele economice ale pandemiei au fost cele mai distructive, vor primi finanţare gratuită, dar mai puţină decât au vrut ca UE să dea iniţial Comisia Europeană, Germania şi Franţa. Iar ţările „zgârcite“, aşa zisele  “the frugal four“ - Olanda, Austria, Suedia şi Danemarca -, care au cerut mai puţină generozitate şi mai multă cumpătare la cheltuieli şi datorii, şi-au văzut „interesele apărate“. Ungaria şi Polonia s-au declarat victorioase, reuşind să împiedice ca distribuirea fondurilor să fie legată de respectarea statului de drept. Şi după cum a declarat premierul olandez Mark Rutte, liderul neoficial al grupului „zgârciţilor“, pachetul obţinut în urma negocierilor maraton „face Europa mai puternică şi mai rezistentă“. Rutte nu este străin de cauza pentru care discuţiile s-au prelungit de-a lungul a patru zile şi adânc în noapte. Pentru acord era nevoie de consensul tuturor liderilor prezenţi, iar proiectul, pentru a fi pus în aplicare, trebuie adoptat de parlamentele tuturor statelor membre ale UE, mai puţin de cel al Marii Britanii, care se pregăteşte să părăsească blocul comunitar. În urmă cu două zile se vorbea de un posibil eşec al negocierilor, iar unii şefi de state s-au declarat exasperaţi de încăpăţânarea reprezentanţilor celor patru state „egoiste“, cărora li s-a alăturat Finlanda. Într-un final, a fost acceptat un plan de 1.820 de miliarde de euro reprezentând bugetul pe şapte ani al UE şi un pachet de reconstrucţie economică de 750 de miliarde de euro, dintre care 390 de miliarde de euro reprezintă granturi, iar restul împrumuturi cu dobândă foarte mică, finanţate prin obligaţiuni emise la comun. Planul iniţial, aşa cum a fost prezentat el de Franţa şi Germania, prevedea ca 500 de miliarde de euro să fie acordate ca granturi ţărilor afectate sever de criză şi 250 de miliarde de euro să fie distribuite ca împrumuturi.

Olandezul Rutte şi „egoiştii“ săi nu sunt singurii responsabili de faptul că negocierile au fost epuizante şi au durat patru zile, începând cu vineri.

Liderii Ungariei şi Poloniei au declarat victorie în aceste discuţii asupra celor care le critică ţările pentru nu respectă statul de drept şi care au propus ca alocările să fie condiţionate de respectarea acestui principiu, notează Emerging Europe.

Atât Ungaria, cât şi Polonia au avertizat că vor respinge întregul pachet dacă sunt acceptate astfel de condiţii şi se pare că au obţinut ce au vrut, cel puţin deocamdată.

Pachetul de finanţare nu  conţine vreun mecanism care să ceară respectarea principiilor democratice.

„Am luptat şi am câştigat“, a declarat premierul Ungariei Viktor Orban. „Ungaria şi Polonia nu doar că şi-au asigurat fonduri substanţiale, ci şi-au apărat şi mândria naţională. Am respins cu succes toate încercările care ar fi legat accesul la fondurile UE de criteriul «statului de drept».“ Totuşi, scrie Financial Times, cancelarul Germaniei Angela Merkel şi premierul Letoniei Krisjanis Karins au lucrat cu alţi lideri europeni la un plan de compromis care ar permite ca majoritatea calificată a guvernelor din UE să poată bloca plăţile către o ţară din cauza nerespectării statului de drept.

De asemenea, Polonia a reuşit să evite legarea fondurilor pentru o tranziţie verde de adoptarea ţintelor climatice ale UE pentru 2050. Polonia este singura ţară din UE care nu a acceptat obiectivul de a ajunge la emisii de carbon zero până în 2050. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a spus că ţara sa va primi 160 de miliarde de euro din pachetul de reconstrucţie europeană, dintre care 124 de miliarde de euro sunt subvenţii nerambursabile. Unul dintre miniştrii săi a spus că în negocieri Polonia a obţinut un succes fără precedent.

Despre Ungaria, site-ul de ştiri origo.hu scrie că aceasta ar fi primit cu trei miliarde de euro mai mult decât s-a prevăzut iniţial şi că Merkel, cancelarul german, ar fi promis că va închide procedura pe Arti­colul 7 din Tratatul UE pentru nerespectarea sta­tului de drept iniţiată contra Ungariei cât timp Ger­mania va deţine preşedinţia prin rotaţie a UE. Procedura poate duce la pierderea dreptului Ungariei de a vota în chestiuni decizionale care privesc UE.

România a primit 80 de miliarde de euro, iar Bulgariei îi vor reveni aproape 29 de miliarde de euro în următorii şapte ani.  Premierul Greciei Kyriakos Mitsotakis a descris acordul ca fiind „un succes naţional“, un instrument financiar important care va aloca ţării sale circa 72 de miliarde de euro, scrie Reuters.

„Am reuşit să obţinem un răspuns foarte ambiţios, unul care contracarează un şoc simetric provocat de pandemie în toate economiile“, a spus politicianul grec. El a asigurat că fondurile vor fi distribuite în Grecia cu atenţie şi cu planificare riguroasă. „Nu avem nicio intenţie să aruncăm cu bani în stânga şi în dreapta fără răspundere, ca nişte parveniţi. Nu avem nicio intenţie să risipim acest capital important european. Vom investi în beneficiul tuturor grecilor.“ Asigurările au ca ţintă statele „egoiste“, exasperate de sistemele de ajutor social generoase ale Greciei şi Italiei, percepute în nord ca naţiuni care se întind mai mult decât le este plapuma. Premierul Italiei Giuseppe Conte a declarat că planul de stimulare va permite guvernului său să transforme Italia şi va ajuta UE ca întreg să facă faţă „cu putere şi eficienţă“ crizei provocate de COVID-19. El a precizat că 28% din pachetul de reconstrucţie economică, adică 209 miliarde de euro, va ajunge la Italia. Din aceste fonduri, 81 de miliarde de euro vor fi granturi, iar restul împrumuturi. Acordul dă Italiei „oportunitatea de a reporni în forţă“, iar guvernului responsabilitatea „de a schimba imaginea ţării“, a spus Conte. „Acum trebuie să ne grăbim şi să folosim aceste fonduri pentru investiţii şi reforme structurale. Avem ocazia reală de a face Italia mai verde, mai digitală, mai sustenabilă. Avem ocazia să investim în şcoli, universităţi, cercetare şi infrastructură.“ De asemenea, premierul s-a folosit de ocazie pentru a dezminte zvonurile că guvernul său este pe cale să se prăbuşească. Din contră, a explicat Conte, administraţia este „puternică“, iar acordul UE „întăreşte acţiunile guvernului italian“. Consensul liderilor UE privind fondul de reconstrucţie economică permite Italiei să ocolească Mecanismul de Stabilitate European, un vehicul de bailout născut din criza anterioară şi creat pentru a preveni falimentele statelor din zona euro. Ajutorul ar veni însă cu condiţii bugetare dure. Făcând referire la negocierile prelungite, Conte a explicat că a protejat „demnitatea Italiei şi autonomia instituţiilor UE şi că a respins încercările perfide de a altera vocaţia UE prin voturi de veto încrucişate“.

Dacă „egoiştii“ din UE au considerat că 500 de miliarde de euro în granturi sunt prea mult şi au propus o limită de 375 de miliarde de euro, liderii Italiei şi Spaniei nu au vrut să meargă sub 400 de miliarde de euro. Prin urmare, ca să se ajungă la un compromis, „egoiştii“ au primit o creştere a rabaturilor bugetare, un instrument moştenit de la Marea Britanie care presupune că unele state vor primi înapoi o parte din banii cu care au contribuit la bugetul UE. Premierul britanic Margaret Thatcher a câştigat aceste concesii în 1984, dar Franţa, în principal, insistă ca rabaturile să fie eliminate după Brexit. Costul rabaturilor este împărţit între statele membre. În următorul buget UE, rabaturile Austriei se vor dubla. Germania este cel mai mare beneficiar al acestor reduceri ale contribuţiilor anuale. De asemenea, Danemarca a câştigat dreptul de a întârzia plăţile către statele membre, aruncând problema în curtea liderilor UE, dacă Haga sau orice alt guvern european consideră că reformele nu progresează suficient, notează Politico, publicaţia mai degrabă eurosceptică, aceasta concluzionând că acordul reprezintă un pas spre o Uniune imperfectă mai strânsă.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO