Business Internaţional

Marea încetinire economică ameninţă China, Japonia şi zona euro. Dintre economiile mari ale lumii, doar SUA, cauza incertitudinilor, vor defila anul acesta cu o creştere confortabilă

Directorul general al FMI Christine Lagarde: Concluzia este că după doi ani de expansiune puternică, economia mondială creşte mai încet decât ne-am aşteptat, iar riscurile cresc. Înseamnă aceasta că ne aşteaptă o recesiune globală? Răspunsul este nu.

Directorul general al FMI Christine Lagarde: Concluzia este că după doi ani de expansiune puternică, economia mondială creşte mai încet decât ne-am aşteptat, iar riscurile cresc. Înseamnă aceasta că ne aşteaptă o recesiune globală? Răspunsul este nu.

Autor: Bogdan Cojocaru

24.01.2019, 00:06 511

„Economia Germaniei creşte şi se prăbuşeşte odată cu China“, sunt cuvintele lui Jorg Kramer, eco­nomistul-şef al Commerzbank, una dintre cele mai mari bănci ger­mane. Toate datele şi prognozele macroeconomice par să-i dea dreptate. China nu se prăbuşeşte, dar încetineşte puternic şi la fel face şi Germania. Însă odată cu economia germană creşte şi se prăbuşeşte economia zonei euro, motorul Uniunii Europene. Şi SUA, iniţiatoarele războiului comercial cu China care face nesigure planurile de viitor ale companiilor germane, chineze şi din multe alte părţi ale lumii, îşi pierd din avânt, dar PIB-ul lor va continua să crească cu un ritm confortail, superior altor economii mari ale lumii, conform celor mai recente prognoze.

Rezerva Federală americană proiectează o creştere a PIB-ului american, cel mai mare din lume, de 3% în 2018 şi de 2,3% în 2019. Fondul Monetar Internaţional, în prognoza din ianuarie, prevede un avans de 1,5% pentru economia germană în 2018 şi de 1,3% în 2019. Institutul pentru cercetări economice IFO este mai pesimist, estimând un avans de 1,1% pentru economia germană anul acesta, mai puţin de jumătate din cel al SUA.  FMI şi Banca Mondială au calculat că zona euro va încetini de la 1,8-1,9% anul trecut la 1,6% anul acesta. Banca Centrală Europeană, banca centrală a zonei euro, estima în decembrie un salt de 1,7% pentru 2019. Interesant este că economiştii FMI văd Marea Britanie, o ţară care în martie ar trebui să iasă din UE şi care, cu ameninţarea Brexitului, creează valuri de incertitudine în businessul european, accelerând de la 1,4% în 2018 la 1,5% şi 1,6% în 2019 şi 2020.

Economia chineză,  a doua ca mărime din lume, a crescut cu 6,6% anul trecut, cel mai lent ritm din 1990 încoace, iar pentru 2019 este aşteptată o încetinire la 6,5% sau chiar mai jos. Cifrele sunt uriaşe dacă sunt comparate cu cele ale altor economii mari, însă sunt mediocre în raport cu creşterile cu care China a obişnuit lumea în ultimul deceniu. O răcire a economiei era de aşteptat, şi chiar dorită, însă la actuala încetinire contribuie nesiguranţa creată de conflictul cu SUA. China simte povara tarifelor de import impuse de SUA şi pe cea a datoriilor care depăşesc 300% din PIB, potrivit Institutului de Finanţe Internaţionale. Germania resimte puternic încetinirea şi nesiguranţa Chinei. Importurile chineze din Germania s-au prăbuşit cu 37% anul trecut, notează Deutsche Welle.

„Conflictul a creat o incertitudine mai mare globală, astfel că fosta putere specială a exporturilor germane, diversificarea geografică mare, nu mai poate contrabalansa problemele pe care le au unu sau doi parteneri de comerţ“, apreciază Carsten Brzeski, economist-şef la ING.

Japonia este a treia economie ca mărime a lumii, iar valul de nesiguranţă a prins-o în plin efort de reechilibrare după un salt spectaculos de 1,9% în 2017, urmat de o frânare la 0,8% anul trecut. Redresarea este îngreunată de fluctuaţiile din comeţ.

Exporturile Japoniei au înregistrat în decembrie cea mai mare scădere din ultimii doi ani, de aproape 4% în ritm anualizat, cauzată de prăbuşirea livrărilor către China şi către pieţele regionale, potrivit Reuters. Economia niponă, una dintre cele mai mature din lume, este dependentă de exporturi. În 2018, exporturile către China au scăzut cu 7%.

Încetinirea economică globală şi războiul comercial americano-chinez au făcut ca în ultimele trei luni să crească probabilitatea ca economia Japoniei să intre în recesiune în următorul an fiscal, este concluzia unui sondaj realizat de Reuters cu participarea unor economişti.

Japonia fabrică echipamente şi piese folosite de producătorii chinezi de semiconductori, telefoane mobile şi alte produse cu tehnologie înaltă. Noile riscuri vin când premierul Shinzo Abe intenţionează să majoreze taxa pe vânzări de la 8% la 10% pentru a strânge fonduri supli­men­tare şi a finanţa astfel cheltuielile sociale, tot mai mari din cauza îmbătrânirii populaţiei. 

Turbulenţe se pot observa şi în fluxul global al investiţiilor străine directe (ISD). O analiză a ONU arata că ISD-urile la nivel mondial au scăzut cu 19% în 2018. În Europa, declinul a fost dramatic, de -73%. Cauza principală este repatrierea de către multina­ţionalele americane a veniturilor obţinute în străinătate. Companiile sunt încurajate să facă acest lucru de reforma fiscală a preşedintelui Donald Trump.

Incertitudinile cresc atât de repede, iar instituţiile de prognoză îşi revizuiesc estimările de creştere economică cu atăta grabă încât au apărut zvonuri despre venirea recesiunii în SUA şi chiar în zona euro. Însă investitori, bancheri şi foşti decidenţi de politici prezenţi la reuniunea de la Davos, Elveţia, organizată anual de Forumul Economic Mondial, cred că nu va veni prea curând o recesiune globală. Creşterea economică slăbeşte, dar nu atât de tare încât să lase locul unei scăderi.

„Încetinim, dar încă creştem“, spune Philipp Hildebrand, vicepreşedinte la BlackRock şi fost specialist al băncii centrale elveţiene. „Posibilitatea unei recesiuni anul acesta, dacă nu se întâmplă vreun accident sau greşeală, este limitată.“

Există războiul comercial al lui Trump, există posibilitatea unui divorţ haotic al Marii Britanii de UE, există umbra naţionalismului asupra deciziilor politice. Riscurile cresc. Problema pentru executivi este că trebuie să ia decizii privind angajările şi investiţiile când guvernele se izolează şi îmbrăţişează protecţionismul, notează Bloomberg. De asemenea, ascensiunea unor lideri politici din afara partidelor tradiţionale, cu un talent de a comunica direct cu alegătorii prin  social, media face greu de înţeles strategiile unor personaje ca Trump.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO