Business Internaţional

Marea prăpastie dintre Vest şi Est se face şi mai mare: Statele rebele Ungaria şi Polonia se aliază pentru a trage cât mai mult timp fonduri de la UE, iar Viktor Orban promite că 2018 va fi un an al marilor bătălii împotriva valorilor multiculturale vest-europene

Marea prăpastie dintre Vest şi Est se face şi mai...

Autor: Bogdan Cojocaru

04.01.2018, 21:02 2584

În prima sa vizită în străinătate în calitate de premier al Poloniei, Mateusz Morawiecki s-a dus la Budapesta, unde împreună cu premierul maghiar Viktor Orban a făcut front comun împotriva sugestiilor că statele lor ar trebui să primească mai puţine fonduri europene ca pedeapsă pentru încălcarea prin­cipiului statului de drept.

Liderul maghiar a spus publicului că statele rebele est-europene ar trebui ascultate cu atenţie deoarece Europa de Est a ajuns motorul economic al Uniu­nii Europene.

O alianţă între două state rebele, Polonia şi Ungaria, care luptă pentru a primi în continuare fonduri UE în timp ce sunt criticate pentru încălcarea valorilor europene este ceva fără precedent în UE, spun observatorii.

Despre Morawiecki, opoziţia poloneză a scris că s-a dus la Budapesta ca „vasal“, în timp ce Orban a părut un politician „serios“. Premierul polonez

s-a dus acolo ca pentru a cere sprijin - Orban a promis că se va opune oricărei încercări a UE de a pedepsi Polonia pentru încălcarea statului de drept sau respingerea planului UE de rezolvare a problemei imigranţilor. Cea mai mare economie est-europeană a ajuns la mâna lui Orban, un politician autointitulat apărătorul valorilor europene creştine, care afişează constant prietenie faţă de Rusia lui Vladimir Putin, un duşman al Poloniei.

Iar Orban are răspunsuri pentru orice. La întâlnirea lor de la Budapesta, cei doi lideri liberali est-europeni nu au menţionat nimic despre faptul că Co­misia Europeană a cerut statelor mem­bre ale UE să înceapă un proces de sanc­ţionare - articolul 7 din tratatul UE - a Poloniei din cauza „riscului clar“ de încălcare a statului de drept.

Nici ziariştii prezenţi acolo nu au pus întrebări în legătură cu acest lucru, ceea ce spune multe despre puterea presei în Ungaria şi Polonia.

În schimb, pe lângă problema reducerii fondurilor UE după Brexit (Polonia şi Ungaria se numără printre cei mai mari beneficiari ai fondurilor europene), Morawiecki şi Orban şi-au lăudat lupta din tinereţe contra regimurilor comuniste. 

Iar un Orban combativ a prezis că 2018 va fi un „an al marilor bătălii“ împotriva valorilor multiculturale vest-eu­ropene. „Nu vrem să trăim din nou într-un imperiu, ci într-o alianţă a naţiunilor libere. Europa nu poate rămâne puternică decât dacă păstrează cultura creştină“, a spus Orban, citat de Financial Times.

Premierul maghiar a asigurat că economiile statelor din Europa Centrală şi de Est funcţionează, în timp ce politicile UE privind imigraţia au eşuat lamentabil.

„Noi suntem motorul economic al Uniunii Europene“ şi regiunea cu cea mai rapidă creştere, fără de care nu se poate vorbi despre o extindere a UE care să însemne ceva. De aceea, spune premierul maghiar, citat de Kormany.hu, un site guvernamental, Ungaria îşi va prezenta cazul „în cei mai clari şi duri termeni“. 

În centrul viitoarelor relaţii dintre cei doi aliaţi Polonia şi Ungaria va sta cooperarea în proiecte mari precum conectarea infrastructurilor de energie şi transport, a explicat Orban, menţionând că în prezent cele mai multe dintre aceste proiecte au direcţia est-vest.

Premierul maghiar a atins şi problema cooperării cu statele vestice, notând că acum comerţul Germaniei cu statele din Grupul de la Vişegrad este mult mai mare decât cel cu Franţa.

Pentru Europa, cooperarea dintre statele din Grupul Vişegrad şi Germania este cel puţin la fel de importantă din punct de vedere economic  ca aceea dintre Germania şi Franţa, a insistat Orban. Berlinul critică în special deriva spre un guvern autoritar a Varşoviei, în condiţiile în care Polonia s-a dezvoltat dintr-o economie centralizată în cea mai mare economie est-europeană în umbra Germaniei. Fostul premier polonez Beata Szydlo, în mandatul căreia Morawiecki a fost ministru, a cerut ieşirea Poloniei din sfera de influenţă germană. În ceea ce priveşte Franţa, preşedintele Emmanuel Macron este unul dintre liderii occidentali care au sugerat tăierea fondurilor UE în cazul statelor care nu respectă ordinea europeană, adică Ungaria.

„Aceasta este o nouă eră, o nouă realitate“, a spus triumfător Orban la întâlnirea cu omologul polonez. Orban a fost investigat pentru fraudă cu fonduri europene.

Guvernul ungar pregăteşte de ceva vreme minimalizarea importanţei fondurilor europene. Înainte de Crăciun, într-un interviu devenit deja tradiţional la un post naţional de radio, Orban a declarat că „economia maghiară poate funcţiona şi fără fonduri UE, deoarece motorul economiei nu sunt banii europeni ci muncitorii maghiari“. Premierul a explicat că fondurile UE nu sunt un medicament universal şi nici un cadou deoarece companiile occidentale obţin profituri bune în Ungaria. De aceea, Ungaria nu ar trebui să ocupe o poziţie de subordonat în relaţiile UE. Chiar dacă  Ungaria nu va mai primi fonduri UE, scenariu despre care Orban crede că este imposibil, „economia va creşte, va avea chiar succes“.

Un studiu unguresc despre importanţa fondurilor europene în perioada 2007-2013 sugerează că asistenţa financiară a ţinut economia în viaţă, dar fără prea multe efecte pe termen lung, scrie EUobserver.

Fondurile UE au făcut ca avansul PIB să fie cu 0,3-2% mai mare, însă au creat doar 81.000 de locuri de muncă. În unele cazuri au provocat chiar distorsiuni pe pieţe şi au ajutat la întărirea elitei politice locale.

Guvernul maghiar a descris sugestiile de a lega condiţiile politice de fondurile UE ca fiind „un şantaj politic“.

„Ne-am deschis pieţele în 2004, când economia era departe de a fi competitivă în raport cu standardele UE. Să nu încercaţi să sugeraţi că fondurile de coeziune sunt un cadou pentru statele din Europa Centrală şi de Est“, a comentat Zoltan Kovacs, purtător de cuvânt al guvernului maghiar.

Un viceministru polonez, Jerzy Kwiecinski, a citat rezultatele altor studii care arată că statele cu contribuţii nete la bugetul UE îşi primesc cea mai mare parte a investiţiilor înapoi ca profituri.

„Pentru fiecare euro investit sub politica de coeziune în ţările noastre se întorc 80 de cenţi în UE15 sub diferite forme „ ca transferuri de capital, ca exporturi sau alte transferuri. Astfel că toată UE beneficiază de această politică.“

O mare parte din banii UE se duc în infrastructură şi acolo companiile vestice beneficiază cel mai mult, apreciază Daniel Bartha, directorul Centrului pentru Integrare Euro-Atlantică şi Democraţie din Budapesta.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO