Business Internaţional

Marele război Germania-Rusia-SUA continuă: Într-un război rece, o conductă de gaze încă neconstruită poate fi o ţintă la fel de importantă ca un avion de vânătoare

Marele război Germania-Rusia-SUA continuă: Într-un război rece, o conductă de gaze încă neconstruită poate fi o ţintă la fel de importantă ca un avion de vânătoare

Autor: Bogdan Cojocaru

20.06.2017, 20:55 21440

Anul trecut, media rusă lăuda faptul că SUV-urile Lada iau pur şi simplu cu asalt piaţa germană. Atât de mult iubesc nemţii maşinile ruseşti. Nemţii se pare că iubesc şi gazele ruseşti, atât de mult încât sunt dispuşi să ignore mustrările aliaţilor lor americani.

O plăcere care aminteşte de un conflict vechi din vechiul Război Rece şi care poate aduce durere în ceea ce se conturează a fi un nou Război Rece.

Încă de la anunţarea proiectului, Washingtonul, fie sub administraţia Obama, fie sub administraţia Trump, a avertizat că noul gazoduct rusesc Nord Stream 2 ar fi construit mai degrabă din raţionamente politice decât economice. Nord Stream 1, care aduce prin nordul Europei gaze ruseşti în Germania, încă nu a ajuns să fie folosit la capacitate maximă. State din nord, precum Polonia, se opun proiectului, care ar eroda avantajul Ucrainei de nod principal în tranzitul gazelor ruseşti spre statele europene. Nord Stream 2 reprezintă o colaborare între colosul rusesc Gazprom şi companiile Royal Dutch Shell (Marea Britanie - Olanda), E.ON (acum Uniper, din Germania), Wintershall (tot din Germania), OMV (din Austria) şi Engie (fosta GDF Suez din Franţa). Interesele financiare sunt mari. La fel şi cele strategice. Gazele joacă un rol important în tranziţia Germaniei spre o economie curată din punctul de vedere al energiei consumate. Unii analişti spun că Nord Stream 2 ar majora contribuţia Rusiei la importurile Germaniei de gaze naturale de la 43% în 2015 la peste 50%. O rută mai sigură a gazelor decât cea prin Ucraina ar fi de interes strategic pentru Germania şi de aceea Berlinul apără cu îndârjire proiectul rusesc, deşi preşedintele Consiliului European Donald Tusk (polonez) a spus că Nord Stream 2 nu este în interesul comun al UE.

Acum, americanii au trecut de la critici la acţiune, Senatul aprobând săptămâna trecută cu o majoritate covârşitoare noi sancţiuni asupra Rusiei şi adoptarea de măsuri punitive contra entităţilor care asigură sprijin material pentru Rusia în construirea de conducte de export de gaze. Mai multe firme germane ar putea fi vizate. De aceea nu este de mirare că decizia americanilor, luată ca răspuns la amestecul ruşilor în alegerile pentru preşedinte, a îngrijorat atât de mult cabinetul cancelarului Merkel, încât acesta a ameninţat cu represalii.

„Aceasta nu trebuie să se întâmple. În general respingem sancţiunile cu efecte extrateritoriale, adică cu impact asupra ţărilor terţe“, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Merkel.

Preşedintele Ronald Reagan a folosit sancţiuni asemănătoare în încercarea de a împiedica o colaborare germano-sovietică pentru construirea unei conducte de gaze naturale la începutul anilor 1980, doar pentru a renunţa la ele din cauza opoziţiei puternice din partea Europei, după cum remarcă Bloomberg. Germania a condus contraofensiva şi atunci.

Actul adoptat de senatul american codifică o listă de sacţiuni contra Rusiei, astfel că Trump va avea nevoie de aprobarea Congresului pentru a le ridica. La fel s-a întâmplat în 1974. Legislaţia a fost abrogată doar după ce ţinta lor, URSS, a încetat să mai existe. De asemenea, Trump a reintrodus restricţii impuse Cubei în Războiul Rece pe care Obama le retrăsese cu doar câteva luni în urmă.

În partea cealaltă a taberei, Moscova a ameninţat că orice avion al aliaţilor SUA în războiul din Siria care zboară la vest de Eufrat poate reprezenta o ţintă. Avertismenul vine după ce americanii au doborât un avion de luptă rusesc aparţinând forţelor liderului sirian Bashar al Assad care ar fi atacat forţele rebele. Rezultatul este că Australia, aliat al NATO, şi-a suspendat misiunile aeriene din Siria. Senzaţia de deja-vu din Războiul Rece se simte de ceva vreme, spune Robert Legvold, profesor la Universitatea Columbia şi autor al cărţii „Revenirea Războiului Rece“. S-a reluat cursa înarmării, se curăţă de praf bombele nucleare, navele şi aeronavele de război bâzâie prin aer şi pe mare, se ţin războaie de proximitate şi există conflicte diplomatice din cauza plasării sistemelor de rachete defensive.

Dacă tendinţele continuă, spune Legvold, va fi distrusă o cooperare strategică între SUA şi Rusia de care este nevoie pentru a împiedica să scape de sub control probleme cum ar fi ascensiunea Chinei, cursa pentru explorarea resurselor Arcticii, terorismul internaţional şi o lume cu nouă puteri nucleare care este mai complexă şi mai instabilă decât era în secolul XX.

Cât despre sensibilitatea nemţilor pentru Rusia, trebuie spus că firmele germane îşi dublaseră investiţiile acolo în prima jumătate a anului trecut, la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor Bundesbank. Circa 5.200 de companii cu capital german au rămas în Rusia în pofida sancţiunilor internaţionale. Social-democraţii, principalul partid de opoziţie, este adeptul relaxării poziţiei Occidentului şi Germaniei faţă de Rusia.

 
AFACERI DE LA ZERO