Marginalizată în Uniunea Europeană, Ungaria îşi face prieteni în lumea turcică şi în lumea sârbă

„Vedem acum că Uniunea Europeană are nevoie de ţările din Balcanii de Vest mai mult decât ţă­rile din Balcanii de Vest au nevoie de statutul de membru al UE“, a declarat ministrul de externe al Ungariei Péter Szijjártó la o întâlnire recentă cu ministrul economiei din Serbia Adrijana Mesarovic unde s-a discutat despre cooperarea strategică dintre cele două state.

Tot recent, prin presa poloneză şi apoi ma­ghiară a circulat vestea că noul guvern al Polo­niei a demarat procedurile pentru închiderea unui institut polono-ungar, institutul Waclaw Felczak. Acesta este inactiv şi este cunoscut pen­tru că nu şi-a respectat angaja­mentele, cum ar fi organizarea de evenimente, şi pentru chel­tuieli dubioase. Înfi­in­ţarea institutului a fost convenită de Ja­ro­slaw Kaczynski, lide­rul parti­dului naţiona­list PiS şi conducă­torul din umbră al fostului guvern polonez, atunci când a venit la putere, şi de premierul maghiar Viktor Orban.

Waclaw Felczak ar fi trebuit să fie simbolul prieieniei dintre cele două state, pe atunci partenere în grupul de cooperare regională Visegrád, alături de Cehia şi Slovacia. Noul premier polonez Donald Tusk vrea să desfiinţeze mai multe institute înfiinţate de Kaczynski, dar pentru explicarea închiderii Waclaw Felczak nu poate fi neglijată deterio­rarea semnificativă a relaţiilor dintre Varşovia şi Budapesta şi dispariţia grupului V4 de pe scena politică europeană.

Ungaria a rămas izolată în UE. Unii spun că acest lucru a devenit clar când proaspăt rea­lea­să preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a acordat comisarului desemnat al Ungariei portofoliul sănătăţii şi bunăstării animalelor, ceva nesem­nificativ şi umilitor, după cum consi­deră politicienii maghiari. În schimb, această ţară se îndreaptă în alte direcţii. De aceea, declaraţiile ministrului Szijjártó au semnificaţii multiple. Ungaria a făcut o prio­ri­tate din accelerarea procesului de lărgire a UE spre est şi mai ales spre Balcanii de Vest cât timp deţine preşedinţia prin rotaţie a Consi­liului Uniunii Europene.

Forţa economică şi politică dominantă din Balcanii de Vest este Serbia, care a făcut clar că aderarea la UE nu este o prioritate pentru ea. În schimb, ca şi Budapesta, Belgradul cochetea­ză cu Rusia şi primeşte cu braţele deschise China. Ungaria, în perioada de boom economic de dinainte de pandemie, când era ameninţată cu blocarea accesului la fondurile europene din cauza nerespectării principiului statului de drept, lăsa să se înţeleagă că economia sa a ajuns la stadiul în care se poate descurca fără bani europeni şi chiar jongla cu ideea ieşirii din UE. Pe vremea aceea, V4, întărit de PiS, care a pierdut alegerile din Polonia în toamna trecută, şi de premierul eurospectic şi certat cu legea al Cehiei Andrej Babiš, care şi el a pierdut alege­rile, avea o greutate mai mare în Uniune.

Între timp au venit mai multe crize în Euro­pa, armata rusă a atacat Ucraina, iar Ungaria, cu datorii şi deficit bugetar în creştere şi rămasă singurul prieten făţiş din UE al Rusiei, a pier­dut accesul la fondurile europene. Circa 21 de miliarde de euro destinaţi Ungariei sunt înghe­ţate. Iar partea din fonduri a acestei ţări se mic­şorează din cauza unor amenzi impuse de Co­mi­sia Europeană. Budapesta nu se mai joacă cu ideea ieşirii din Uniune, dar caută bani în altă parte. Cel mai mare proiect energetic maghiar, extinderea singurei sale centrale nucleare, este finanţat cu zece miliarde de euro de Rusia. Proiectul este opac şi s-a discutat de multe ori în presa maghiară că banii ruseşti s-ar putea să nu mai vină. În vară, Ungaria a împrumutat pe tăcute un miliard de euro de la bănci din China, fondurile urmând să fie alocate finanţării unor proiecte de infrastructură, multe având de-a face cu interesele Chinei în regiune.

Zilele trecute, ministrul de finanţe maghiar Mihály Varga l-a primit pentru discuţii la Buda­pesta pe preşedintele Fondului de Investiţii Turcic Baghdad Amreyev. Instituţia este nou înfiinţată şi are ca scop integrarea economică a sta­telor din lumea turcică prin dezvoltarea de relaţii economice şi comerciale. Fondul are un capital de început de doar 500 milioane dolari şi statele fondatoare sunt Turcia, Azerbaidjan, Ka­zahstan, Kârgâzstan şi Uzbekistan. Niciuna din economii nu poate fi considerată bogată. Une­le dintre ele sunt conduse de regimuri autoritare.

Ungaria lui Viktor Orban se consideră par­te din lumea turcică şi chiar un lider al ei. Presa maghiară se întreabă dacă nu cumva întâlnirea dintre Varga şi Amreyev înseamnă că Ungaria caută şi finanţare turcică. Referitor la relaţiile ungaro-sârbe, la întâlnirea lor miniştrii Szijjártó şi Mesarovic au pus accent pe cooperarea în sectorul energetic şi infrastructură.

Pentru Ungaria, a explicat oficialul maghiar, Serbia repezintă o ţară de tranzit pentru gazele naturale de încredere.

Apoi, Ungaria păstrează în depozitele sale 90 milioane m3 de gaze pentru Serbia şi este pregătită să crească volumul dacă este nevoie. În prezent, pe această rută vin mai ales gaze ruseşti. De asemenea, cele două ţări fac progrese în interconectarea reţelelor de oleoducte, având în plan construirea a 310 km de conducte până în 2027. Acestea ar urma să aducă petrol uriaşei rafinării Mol Dunărea.

Proiectul este deocamdată în faza de studii şi aprobări. Szijjártó a menţionat şi faptul că se fac pregătiri pentru construirea de interconectori pentru reţelele de electricitate ale celor două ţări. Capacitatea de interconectare ar trebui să se dubleze până în 2028. Cooperarea Ungariei cu Serbia merge însă şi mai departe, ajungând până la tentaculele politice ale Serbiei în regiune.

Astfel, sunt binecunoscute relaţiile bune pe care premierul Orban le are cu Milorad Dodik, liderul Republicii Srpska, parte din Bosnia şi Herţegovina. Telex.hu speculează că nu este o prietenie pură şi simplă între doi politicieni autoritari, ci există şi interese economice. Unul ar fi încurajarea Republicii Srpska să-şi exploateze litiul în condiţiile în care Ungaria îşi dezvoltă în ritm accelerat o industrie a bateriilor electrice, pentru care această materie primă este esenţială. Şi Serbia are unele dintre cele mai mari rezerve de litiu din lume, încă neexploatate.

Pentru că Budapesta spune că insistă pe aderarea Balcanilor de Vest la UE, trebuie spus că Ungaria a făcut clar că nu acceptă ca Kosovo să devină membru al Consiliului Europei, organizaţie din care fac parte aproape toate statele din Europa geografică. Belgradul şi alte câteva guverne europene nu recunosc ca stat Kosovo, care şi-a câştigat independenţa faţă de Serbia în urma unuia dintre cele mai sângeroase războaie europene. Bosnia şi Herţegovina s-a desprins şi ea printr-un război sângeros de Iugoslavia, unde puterea dominantă era Serbia. Între timp, UE a contribuit mult la dezvoltarea Serbiei. Investiţiile străine directe europene se situau la 21 miliarde euro în 2022, potrivit datelor Comisiei Europene. Din 1999, UE a acordat Serbiei împrumuturi de 6,3 miliarde euro prin intermediul Băncii Europene de Investiţii. Spre comparaţie, PIB-ul acestei ţări este echivalent cu 61 miliarde euro.