Inflaţia la nivel mondial îşi încetineşte într-un final creşterea, însă va rămâne cu mult prea fierbinte pentru marile bănci centrale ale lumii, scrie Bloomberg.
Odată cu încetinirea creşterii economice, preţurile materiilor prime s-au mai temperat în ultimele săptămâni, scăzând presiunea asupra costurilor bunurilor fabricate şi alimentelor. A scăzut şi costul transportului, odată cu redresarea treptată a lanţurilor de aprovizionare de pe urma pandemiei.
Viteza în care inflaţia va decelera va varia, Europa în special întâmpinând în continuare probleme. Însă la nivel mondial, analiştii JPMorgan estimează că inflaţia preţurilor de consum va scădea la 5,1% în a doua jumătate a acestui an. „Febra inflaţiei cedează“, spune Bruce Kasman, economist-şef al băncii.
Acest lucru nu înseamnă însă o revenire rapidă la inflaţia scăzută de dinaintea şocurilor pandemiei şi războiului sau o încheiere a acţiunilor de majorare a costurilor de finanţare în viitorul apropiat.
Marile bănci centrale ale lumii vor merge mai departe cu majorările de dobânzi, banca centrală americană (Fed), Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei fiind aşteptate să majoreze din nou dobânzile în septembrie. Preşedintele Fed, Jerome Powell, a lăsat deschisă posibilitatea unei noi majorări de 75 de puncte bază luna viitoare, declarând la reuniunea şefilor de bănci centrale din Jackson Hole că temperarea inflaţiei americane se situează sub aşteptările strategilor.
În ziua următoare, Isabel Schnabel, membru al boardului executiv al BCE, declara că „băncile centrale trebuie să acţioneze în forţă“.
Reuniunea de la Jackson Hole a reprezentat o platformă folosită de aceştia pentru a-i convinge pe investitori că-şi vor continua majorările de dobânzi chiar dacă aceste măsuri vor provoca durere.
Un „sacrificiu“ mai mare va fi necesar acum pentru îmblânzirea inflaţiei decât în episoadele anterioare de înăsprire a politicii monetare, au indicat oficialii BCE, care au avertizat că scumpirile riscă să scape de sub control în lipsa unor acţiuni decisive, notează Financial Times.
Isabel Schnabel şi François Villeroy de Galhau, guvernator al băncii centrale a Franţei, au declarat că politica monetară europeană va trebui să rămână restrictivă pentru o perioadă prelungită de timp.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
La rândul său, Gita Gopinath, prim director general adjunct al FMI, a declarat că marile bănci centrale ale lumii trebuie să fie dure în pofida costurilor posibile în condiţiile în care presiunile inflaţioniste se vor menţine, scrie Reuters.
Şi totuşi, băncile centrale vor eşua în a aduce inflaţia sub control şi ar putea chiar să amplifice scumpirile dacă guvernele nu vor începe să-şi aducă propria contribuţie cu politici bugetare mai prudente, revelă un studiu prezentat strategilor prezenţi în Jackson Hole.
