Însă BCE şi şeful său Mario Draghi au pe cap o problemă poate mai grea decât cea mai mare economie europeană - nu este sigură că revenirea economiei zonei euro este de durată, iar riscurile politice din regiune cresc. Politicile criticate de nemţi, dobânzi foarte mici şi achiziţii masive de active, au fost implementate pentru a repune pe picioare economia zonei euro, pentru a preveni o nouă criză de finanţare şi pentru a forţa creşterea cheltuielilor.
Berlinul ar vrea ca BCE, acum când inflaţia pare că a luat-o în sfârşit, după mulţi ani, în direcţia cea bună, să renunţe la politica monetară ultrarelaxată şi să lase dobânzile să crească pentru ca banii păstraţi de germani în bănci să aducă câştig.
A face pe placul nemţilor ar putea însemna dificultăţi în alte ţări, mai puţin rezistente.
Într-o intervenţie făcută după ce un consilier comercial de tip al preşedintelui SUA a criticat surplusul comercial al Germaniei, ministrul germen de finanţe Wolfgang Schäuble a dat vina pe BCE pentru că euro este subevaluat.
„Cursul de schimb al euro este prea slab pentru poziţia competitivă a economiei Germaniei. Când şeful BCE Mario Draghi a pornit politica monetară expansionistă, i-am spus că va duce în sus surplusul de exporturi germane. I-am promis atunci că nu voi critica public direcţia politicii. Dar nici nu vreau să fiu criticat pentru consecinţele acestei politici“, a afirmat Schäuble într-un interviu pentru ziarul Tagesspiegel.
Peter Navarro, şeful Consiliului Naţional al Comerţului din SUA, a spus zilele trecute că Germania exploatează Statele Unite şi pe partenerii europeni folosind un euro „subevaluat grosolan“. Comentariile par să plaseze Germania în categoria ţărilor pe care administraţia lui Donald Trump le-a acuzat de manipulare valutară pentru a câştiga avantaje competitive, scrie Financial Times. Trump a descris UE ca fiind un vehicul al Germaniei.
Germania a înregistrat anul trecut un surplus comercial de aproape 300 de miliarde de dolari, cel mai mare din lume, cu mai mult de 50 de miliarde de dolari peste cel al Chinei. Comisia Europeană şi guvernul SUA au cerut Germaniei să-şi schimbe politica fiscală astfel încât să stimuleze consumul intern şi să majoreze importurile.
Comentariile lui Schäuble, care face parte din partidului cancelarului Angela Merkel, sunt cele mai recente dintr-o serie de atacuri asupra politici monetare ultrarelaxate a BCE. Anul trecut, tot ministrul de finanţe a dat vina pe Draghi pentru „50%“ din succesul partidului populist, eurosceptic, de dreapta Alternativa pentru Germania.
Tabloidul Bild a prezentat ceea ce a numit „graficul groazei“, un indicator care ar arăta că în pofida accelerării inflaţiei până aproape de ţinta BCE, oamenii cu economii încă nu câştigă nimic din cauza dobânzilor mici, unele chiar negative, introduse de Draghi pentru a stimula cheltuielile în alte părţi, notează revista Politico.
„Cineva trebuie să-l oprească pe Draghi“, spune Jˆrg Meuthen, reprezentant al Alternativei pentru Germania, partid care are speranţe mari că alegerile din septembrie îl vor duce în parlament. Partidul este nerăbdător să joace în campanie cartea amintirii colective a hiperinflaţiei din primele decenii ale secolului XX.
Alţi lideri politici germani, printre care ministrul de finanţe din Bavaria Markus Söder, se arată enervaţi că Draghi insistă că nu poate croi o politică monetară pentru zona euro potrivită nevoilor economiei germane, care creşte mai puternic decât cele vecine.
În cea mai recentă conferinţă de presă, Draghi a încercat să dea impresia că există unitate în consiliul guvernator al BCE în ceea ce priveşte programul de 2.300 de miliarde de euro de achiziţii de active. Însă faţada s-a prăbuşit câteva zile mai târziu când Sabine Lautenschl‰ger, membru din Germania în consiliul guvernator, a sugerat că s-ar putea să fi venit deja timpul pentru retragerea politicilor ultrarelaxate.
Fostul ei şef, preşedintele Bundesbank JensWeidmann, a semnalizat şi el că BCE ar trebui să lase datele economice, şi nu promisiunea de a menţine achiziţiile de active până la finalul anului 2017, să dicteze politica monetară pentru următoarele luni.
Însă Draghi susţine că economia este în continuare dependentă de stimulul monetar, iar datele economice recente arată că revenirea din prezent s-ar putea să fie doar o fază dintr-un ciclu cu suişuri şi coborâşuri. Draghi trebuie să fie prudent şi din cauza Brexitului şi a intensificării retoricii protecţioniste în SUA şi în ţări europene precum Franţa.
