Business Internaţional

Mario Draghi, în faţa unui test de 7 săptămâni al încrederii BCE în economia zonei euro

Mario Draghi, în faţa unui test de 7 săptămâni al...

Autor: Catalina Apostoiu

29.10.2018, 00:07 382

Încrederea şefului Băncii Centrale Europene Mario Draghi în economia zonei euro are în faţă un test de şapte săptămâni, scrie Bloomberg.

După comentariile făcute de Draghi în urma şedinţei de politică monetară de săptămâna trecută, atenţia economiştilor se îndreaptă acum asupra şedinţei din luna decembrie.

O serie de date ce urmează a fi publicate până atunci va da formă noilor proiecţii pentru şedinţa din luna respectivă.

Deocamdată, preşedintele BCE nu se arată îngrijirat de ultimele date slabe, arătând că acestea reflectă fie o perioadă temporară, fie probleme ale unor ţări individuale sau ale industriei auto.

Deşi ritmul de creştere a slăbit din cauza unor factori temporari cum ar fi încetinirea producţiei din industria auto germană, riscurile sunt în continuare “în mare parte echilibrate” în economia zonei euro, a declarant Drahi în Frankfurt, reiterându-şi în acelaşi timp încrederea că inflaţia va evolua către ţinta băncii centrale.

“Şedinţa din decembrie ar putea fi foarte interesantă. BCE pare să se abţină de la a lua o poziţie cu privire la ultimele date economice modeste până la noile proiecţii din decembrie”, arată Nick Kounis de la ABN Amro.

“Credem că BCE îşi va revizui semnificativ proiecţia de creştere în decembrie în pofida ultimelor comentarii ale lui Draghi. Credem în continuare că inflaţia se va situa sub estimările BCE”, adaugă acesta.

În condiţiile în care BCE se pregăteşte să-şi restrângă programul de stimulare a economiei, există semne că economia zonei euro îşi pierde din suflu sub presiunea tensiunilor comerciale existente la nivel Mondial. Ritmul de creştere a zonei a continuat să slăbească spre sfârşitul anului, iar lista riscurilor continuă să crească, de la conflictul Italiei cu UE pe tema bugetului, la protecţionismul SUA şi un posibil Brexit dezordonat.

Potrivit lui Draghi, însă, consumul din zona euro este solid, iar majorările salariilor negociate reprezintă “un semn foarte încurajator”.

Preşedintele BCE a vorbit după ce Consiliul Guvernator al băncii a confirmat că se aşteaptă în continuare să-şi încheie achiziţiile de obligaţiuni din cadrul programului de achiziţii de active de 2.600 miliarde de euro la sfârşitul anului. Banca şi-a reiterat planul de menţinere a dobânzilor la actualele niveluri ultrascăzute până în vara anului 2019.

Prima majorare de dobânzi ar putea veni în septembrie 2019, potrivit economiştilor chestionaţi de Bloomberg.

Un declin al economiei zonei euro ar crea o discrepanţă în creşte dintre aceasta şi celelalte economii, putând pune în pericol avansul economiei mondiale.
În condiţiile în care Statele Unite constituie în continuare “motorul creşterii” la nivel Mondial, iar expansiunea Chinei se stabilizează în pofida tensiunilor comerciale, al treilea pilon al economiei mondiale pare “instabil”, potrivit economiştilor JPMorgan Chase.

Întrebarea majoră este dacă boomul zonei euro din 2017 nu se transformă cumva într-o stare de slăbiciune generală. Sondaje de business publicate înaintea şedinţei de politică monetară au indicat cea mai slabă creştere a sectorului privat al regiunii din ultimii peste doi ani.

Banca centrală a Germaniei a avertizat de asemenea că cea mai mare economie europeană a stagnat probabil trimestrul trecut, în mare parte din cauza problemelor întâmpinate de constructorii auto din această ţară în urma introducerii unor noi teste de emisii.

Volatilitatea de pe pieţele financiare reprezintă un alt factor care subminează şi mai mult încrederea, bursele de acţiuni îndreptându-se către cea mai slabă lună din ultimii peste şase ani.

Datele recente sunt “categoric alarmante”, dar “au în mare măsură legătură cu tensiunile comerciale la nivel Mondial, iar acestea se vor disipa la rândul lor”, comentează Candice Bangsund, din cadrul Fiera Capital. “Situaţia creşterii şi inflaţiei din zona euro ar trebui să permită BCE să-şi urmeze în continuarea calea către normalizare”.
Potenţialele riscuri în săptămânile care urmează sunt legate de datele privind PIB-ul pe trimestrul trei, după creşterea de 0,4% din trimestrul anterior. Datele privind inflaţia care vor fi publicate mai apoi vor semnala dacă presiunile inflaţioniste îşi revin după încetinirea neaşteptată din septembrie.


 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO