Zona euro încă are nevoie de „un nivel extraordinar de susţinere monetară“ din partea Băncii Centrale Europene, în pofida accelerării procesului de redresare economică, a declarat preşedintele BCE Mario Draghi, potrivit Financial Times.
Draghi s-a declarat „ferm convins“ că BCE trebuie să-şi continue măsurile dur criticate de Germania pentru susţinerea revigorării economiei. Consiliul guvernator al băncii se întâlneşte pe 8 iunie, iar analiştii caută semne că oficialii BCE ar putea reacţiona la redresarea economică prin restrângerea politicii de relaxare cantitativă.
Draghi a declarat că multe dintre problemele care au împins zona euro într-una dintre cele mai profunde crize financiare „au fost de-acum lăsate în urmă“. Acesta a indicat tendinţele economice pozitive de la nivelul zonei euro, economia acesteia avansând timp de 16 trimestre consecutiv, şomajul situându-se la cel mai scăzut nivel din 2009, iar încrederea consumatorilor la un maxim pe şase ani. Şi totuşi, deşi a admis că riscurile la adresa creşterii „continuă să se diminueze“, inflaţia rămâne „redusă“, din acest motiv politica monetară relaxată fiind încă necesară. Deşi inflaţia de bază a avansat la 1,9%, creşterea acesteia a fost determinată de factori temporari, incluzând preţurile energiei, potrivit preşedintelui BCE. Draghi a atras de asemenea atenţia că declinul puternic al ratei şomajului nu duce la o redresare a situaţiei locurilor de muncă permanente bine plătite.
Draghi ar putea avea noi motive de prudenţă în această săptămână, scrie Bloomberg.
În zona euro, încrederea în economie a scăzut pentru prima dată în acest an, iar perspectivele consumatorilor privitoare la inflaţie s-au deteriorat. Indicele Comisiei Europene privitor la încrederea directorilor de companii şi consumatorilor a scăzut la 109,2 puncte în mai, de la un nivel revizuit de 109,7 puncte în aprilie. Deşi s-a situat sub aşteptările economiştilor, indicele s-a menţinut în apropiere de cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.
Un alt indice a arătat că aşteptările privitoare la preţuri au scăzut pentru a doua lună consecutiv.
Declinul încrederii a fost mai puternic în sectoarele serviciilor şi de retail.
Economiştii se aşteaptă ca datele să indice o scădere a ratei inflaţiei la 1,5% în mai de la 1,9%. Mai îngrijorător pentru banca centrală, inflaţia de bază este aşteptată să scadă la 1%.
Stimulentele monetare ale băncii şi dobânzile extrem de mici au creat controverse puternice, în special în Germania, unde economia este mult mai puternică decât cea a zonei euro ca întreg, iar dobânzile ultra-mici erodează economiile nemţilor.
Jens Weidmann, preşedinte al băncii centrale germane, a declarat că politica monetară relaxată a BCE este „încă adecvată în principiu, dar că redresarea zonei euro îndreptăţeşte întrebarea când ar trebui consiliul de guvernare al băncii să ia în considerare normalizarea politicii“, potrivit Financial Times.
Moneda unică europeană s-a tranzacţionat ieri aproape de cel mai slab nivel din şapte şedinţe, un trio de factori punând presiune pe aceasta. Pe lângă comentariile lui Draghi, posibilitatea unei instabilităţi politice în Italia în cazul organizării de alegeri generale în acest an, cât şi temerile legate de poziţia fiscală a Greciei au încurajat vânzările de euro.
Preşedintele BCE Mario Draghi s-a arătat de asemenea îngrijorat de protecţionismul în creştere al Statelor Unite, potrivit Bloomberg.
Acest a devenit astfel ultimul oficial European care transmite SUA că urmează calea greşită în ceea ce priveşte comerţul.
Lăudând revenirea zonei euro, Draghi a indicat faptul că cele mai mari riscuri sunt acum legate de factori externi.
Guvernele şi-au intensificat avertismentele privitoare la protecţionismul în creştere, argumentând că politici menite să susţină economiile locale fac mai mult rău decât bine. În acelaşi timp, însă, acestea au admis faptul că globalizarea, deşi are beneficii extraordinare, a creat şi perdanţi.
