Susţinătorii austerităţii trebuie să demonstreze că aceasta este eficientă, iar cel mai simplu mod de a face acest lucru este prezentarea unor exemple de succes. În Europa, ţările baltice sunt cele care sunt date ca exemple unde măsurile de austeritate au dat roade, Letonia fiind cea mai lăudată dintre ele. Letonia a fost profund lovită de criză şi a avut nevoie de ajutor financiar internaţional, iar acum statul leton a reuşit să ramburseze împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) înainte de termen şi să aibă creştere economică de peste 5% în ultimii doi ani.
Însă Martin Wolf, editorialist la publicaţia britanică Financial Times, se întreabă dacă economia letonă prosperă într-adevăr şi dacă Letonia este sau nu un exemplu de urmat pentru celelalte ţări care se confruntă cu probleme financiare.
În toate cele trei state baltice, Estonia, Letonia şi Lituania, dezvoltarea economiei a fost susţinută de creditare înainte de izbucnirea crizei financiare. În 2007, Letonia a avut un deficit de cont curent de 22% din PIB, iar Estonia şi Lituania acesta s-a situate la 16%, respectiv 14% din PIB. Aşa cum se întâmplă în mod normal, perioadele de ascensiune economică ajută ţările din punct de vedere fiscal. În 2007, datoria publică netă a Estoniei a scăzut cu 4%, iar a Letoniei şi Lituaniei cu 5%, respectiv 11%.
Apoi a urmat criza financiară cu “opriri bruşte” ale intrărilor de capital, prăbuşirea preţurilor activelor, recesiune şi deficite fiscale. Ca răspuns la criza financiară, ţările baltice au decis să îşi menţină în continuare monedele ancorate la valute puternice şi să implementeze măsuri de austeritate.
Performanţele economice ale ţărilor baltice
În 2008, Letonia a negociat un pachet de salvare substanţial cu FMI, Uniunea Europeană şi ţările nordice. Însă mulţi nu au crezut că programul va funcţiona. Olivier Blanchard, consilier economic al FMI, a declarat anul trecut că multe persoane, inclusiv el, credeau că ancorarea monedei naţionale la o valută va fi reţeta unui dezastru, însă s-a demonstrat contrariul.
În perioada 2008-2012, Letonia şi-a redus deficitul bugetar cu 5,3% din PIB, iar anul trecut a înregistrat un excedent bugetar de 0,8%. În aceeaşi perioadă de timp, deficitul bugetar al Lituaniei a scăzut, de asemenea, cu 3,3% din PIB. În cazul Greciei reducerea deficitului a fost de 15% din PIB în intervalul 2009-2012.
Consecinţele austerităţii
Cei care susţin strategia adoptată de Letonia dau ca exemplu ritmul alert în care a avansat economia ţării. În al treilea trimestru din 2009 şi în ultimele trei luni ale anului trecut, economia letonă a crescut cu 16%. Însă la sfârşitul lui 2007, PIB-ul ţării a scăzut cu 25%. În consecinţă, în ultimul trimestru din 2012, PIB-ul Letoniei era cu 12% sub nivelul dinainte de declanşarea crizei financiare, ceea ce este mult mai rău faţă de situaţia din Irlanda, Italia, Portugalia şi Spania.
Recesiunea şi-a pus amprenta pe economia Letoniei, pierderile cumulate ale ţării în perioada 2008-2012 ridicându-se la aproximativ 77% din PIB-ul înregistrat înainte crizei. În cazul celorlalte două state baltice, Lituania şi Estonia, pierderile au totalizat 44%, respectiv 43% din PIB-ul aferent perioadei pre-criză.
În plus, deşi rata şomajului din Letonia a scăzut în ultimul timp, aceasta s-a situat la 14% în decembrie 2012, la fel ca în Irlanda.
Letonia nu este un model pentru celelalte ţări din Europa
Aşadar, Letonia, ţara baltică afectată cel mai puternic de criză, a trecut prin cea mai mare depresie din istoria sa, iar acum este în procesul de revenire. Însă, acest tip de politică nu reprezintă un model şi pentru celelalte ţări.
În primul rând, costurile cu forţa de muncă pe oră din Letonia au reprezentat anul trecut un sfert din cele la nivelul zonei euro, 30% din cele din Spania şi jumătate din cele din Portugalia, potrivit datelor Eurostat.
În al doilea rând, băncile deţinute de străini au un rol esenţial în economiile ţărilor baltice. Pentru zona euro, aceasta reprezintă o alternativă la uniunea bancară – permit băncilor care provin din economii puternice să preia sistemele financiare mai slabe.
Nu în ultimul rând, statele baltice au preferat să adopte politicile Europei ca o alternativă la întoarcerea sub dominaţia rusă. Populaţiile acestor ţări au motive puternice să prefere măsuri de austeritate drastice decât să accepte un angajament politic.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
