Seceta de forţă de muncă din Europa de Est, care în unele state a devenit o adevărată calamitate, dă speranţa unei vieţi mai bune lucrătorilor din zonele şi mai sărace ale Europei.
Un caz aparte în acest context este Ungaria, unde rata şomajului este la minime record, unde localnicii preferă să facă naveta în Austria şi chiar în Slovacia pentru a munci pe bani mai mulţi, iar numărul de muncitori străini scade de la an la an. Acolo, premierul Viktor Orban respinge lucrătorii străini de dragul „omogenităţii etnice“.
Bulgaria importă înainte de începerea sezonului turistic forţă de muncă regională ieftină în anticiparea creşterii cererii pentru ofertele turistice ale acestei ţări în condiţiile în care bulgarii caută locuri de muncă mai bine plătite în Spania sau Grecia, scrie Balkan Insight.
În timp ce ministerul turismului prognozează creşterea cu până la 10% a numărului de turişti în această vară, după un avans asemănător anul trecut, jucătorii din industria de profil estimează că pentru acoperirea cererii suplimentare le lipsesc 15.000 - 25.000 de angajaţi.
„Sunt foarte îngrijorată. Aducem mai mulţi turişti străini, ajutaţi de diferiţi factori geopolitici, dar cu ce le vom asigura servicii?“ se întreabă Elena Ivanova, preşedintele Uniunii proprietarilor din Sunny Beach, cea mai mare staţiune litorală a Bulgariei. „Doar străinii ne-ar putea rezolva problema“, a spus Ivanova, explicând că localnicii fie caută de lucru în străinătate, fie sunt „tineri şi necalificaţi care nu vor să muncească“.
Ucrainenii, moldovenii, care au comunităţi etnice mari în Bulgaria, macedonenii şi belaruşii sunt cei mai dispuşi să muncească în posturile de vară din staţiunile bulgăreşti. Şefii de sindicate din turism spun că salariile din Bulgaria sunt „umilitoare“, în condiţiile îm care salariul mediu lunar în turismul bulgăresc nu ajunge la 300 de euro, comparativ cu 2.000 de euro în Spania.
În ianuarie, guvernul a relaxat condiţiile pentru angajarea cetăţenilor din ţări din afara UE pentru locuri de muncă sezoniere din turism şi agricultură.
Guvernul a introdus şi măsuri adiţionale pentru atragerea angajaţilor străini precum grăbirea procesului de acordare a vizelor şi renunţarea la cerinţa ca diplomele şi certificatele să aibă traducere legalizată. Sindicatele nu împărtăşesc entuziasmul angajatorilor în legătură cu forţa de muncă străină.
În Polonia, companiile locale apelează la forţă de muncă străină pentru a acoperi golul lăsat de plecarea în alte ţări a 2,4 milioane ce polonezi, notează AFP. Circa un milion de ucraineni muncesc legal în Polonia. Mulţi dintre ei lucrează în magazinele (un lucrător comercial primeşte în jur de 23 de euro pentru o tură de zece ore) şi restaurantele din Varşovia. În timp ce angajaţii ucraineni au aceleaşi salarii (şi drepturi) cu cei polonezi, ei au mai puţine beneficii. Spre exemplu, nu primesc bonuri de masă.
„Fără ucraineni, economia poloneză ar avea probleme grave, mai ales în ceea ce priveşte poziţiile pentru care se cere mai puţină pregătire“, spune Maciej Witucki, preşedintele Work Service, una dintre cele mai mari agenţii de resurse umane din Polonia. În 2015 se estima că până la 400.000 de ucraineni se mutaseră în Polonia.
Având în vedere ritmul în care numărul creşte, conflictul din Donbas şi perspectivele economice slabe ale Ucrainei, Polonia ar putea depăşi Rusia şi deveni în curând principala atracţie pentru ucrainenii care caută de muncă în străinătate. Dacă în 2006 doar 7% din ucraineni spuneau că ar vrea să muncească în Polonia, în 2015 procentul era de 30%. Dacă acasă un muncitor de fabrică n-ar câştiga mai mult de 200 de dolari pe lună, în Polonia primeşte 800 de dolari pe lună, la un program de şase zile pe săptămână. În Rusia lucrează două milioane de ucraineni.
În afară de legăturile culturale şi salariile mai mari, Polonia atrage ucraineni şi prin cererea mare de forţă de muncă. Mulţi polonezi s-au mutat în Marea Britanie, Germania şi alte state europene de când ţara lor a intrat în UE. În următorii 20 de ani, Polonia va avea nevoie de un plus de cinci milioane de lucrători, potrivit estimărilor celei mai mari uniuni patronale poloneze.
Agricultura poloneză este un sector atractiv pentru străini. Primăvara, mulţi ucraineni, uneori familii întregi, vin şi lucrează în fermele poloneze. Fermierii angajează de obicei lucrători din Ucraina cu salarii de doi dolari pe oră şi un program de lucru de până la 16 ore pe zi. Bineînţeles, lucrătorii ucraineni sunt cel mai bine primiţi în zonele unde se plăteşte cel mai puţin.
Nu lipseşte nici cererea de forţă de muncă cu înaltă calificare. Spre exemplu, în IT se caută angajaţi ucraineni. În regiunea Lublin, unde în urmă cu cinci ani ucrainenii lucrau mai ales în agricultură, acum mulţi cetăţeni ai Ucrainei sunt manageri de companii internaţionale, contabili, profesori şi bineînţeles specialişti IT (un programator ucrainean poate câştiga şi 4.000 de dolari pe lună). O treime din ucrainenii care vin în Polonia să muncească sunt absolvenţi de facultate, dar doar 5.000 din cei un milion de ucraineni care lucrează acolo şi-au găsit până în 2016 un loc de muncă pe măsura pregătirii lor
Războaiele şi epurările etnice au făcut din Polonia una dintre cele mai omogene naţiuni din Europa şi astfel se poate explica reticenţa acestei ţări faţă de planurile UE de împărţire a emigranţilor.
La o astfel de omogenitate aspiră şi Viktor Orban, premierul unei ţări care, ca şi Polonia, respinge planurile UE de împărţire a emigranţilor, dar care se confruntă cu un deficit acut de forţă de lucru calificată. Acest deficit creşte în condiţiile în care ungurii din nord-vestul ţării nu doar că preferă să lucreze în Austria, unde salariile sunt mult mai mari, dar se duc la lucru şi în Slovacia. Nu cu mulţi ani în urmă slovacii erau cei care căutau de lucru în fabricile auto maghiare, potrivit Hungarian Free Press. În Vest, un ungur poate câştiga cu uşurinţă 70 de euro pe zi.
Începând cu 2008, peste 400.000 de unguri au emigrat, potrivit datelor oficiale. Aceleaşi date arată că în 2016 circa 117.000 de cetăţeni unguri lucrau în străinătate, dar locuiau în Ungaria.
Între timp, numărul de lucrători străini a scazut în 2015 la 16.000, de la 20.000 în anii anteriori, potrivit presei locale. În Ungaria, circa 50.000 de locuri de muncă nu-şi găsesc ocupanţi. Din cauza lipsei de forţă de muncă, McDonald oferă cazare gratuită angajaţilor din afara oraşului. La Lidl, un casier poate câştiga 1.000 de euro pe lună, notează AFP.
Premierul Orban a spus de mai multe ori că Ungaria nu va importa forţă de muncă străină deoarece diversitatea -aduce probleme“ şi deoarece -omogenitatea etnică“ este esenţială pentru succesul economic. Ministrul economiei Mihaly Varga spune în schimb că Ungaria ar putea primi mai mulţi lucrători străini pentru a face faţă deficitului de forţă de muncă - însă aceştia va trebui să fie tipul potrivit de străini.
În total, de la căderea comunismului circa 20 de milioane de est-europeni s-au mutat în Europa de Vest.
