Cea mai recentă reuniune a şefilor de state şi de guverne din Europa a condamnat, probabil, Uniunea Europeană la luni de noi lupte interioare în privinţa politicilor economice şi bugetare, dar a demonstrat că, în pofida frontului comun făcut de Franţa, Italia şi Spania, Germania are ultimul cuvânt de spus în deciziile Uniunii.
În singura decizie importantă luată la summitul de două zile, liderii europeni au stabilit că Banca Centrală Europeană va primi de anul viitor responsabilitatea supravegherii celor aproximativ 6.000 de bănci din zona euro, primul pas spre o uniune bancară. Dar dacă Franţa şi Comisia Europeană au vrut ca mecanismul unic de supraveghere bancară să fie lansat în ianuarie 2013, acordul summitului prevede că "lucrările la implementarea operaţională vor fi efectuate în cursul anului 2013", scrie BBC. Influenţa cancelarului german Angela Merkel este evidentă, liderul celei mai mari economii europene insistând la reuniune că "stabilirea unui supraveghetor nu este o chestiune de o lună sau două" şi că se aşteaptă ca structura să-şi poată îndeplini rolul cândva în 2013.
În replică, preşedintele Franţei, socialistul Francois Hollande, a sugerat că Merkel îşi croieşte politici anticriză care să o ajute în campania electorală din 2013. El a venit la summit abordând o atitudine vădit antigermană. Cancelarul a respins ideea că prin aceste "obstacolele" vrea să evite ca parlamentul german să fie nevoit să voteze înaintea alegerilor generale de anul viitor plăţi făcute în cadrul planurilor anticriză, notează Thomson Reuters.
Germania vrea ca Spania să-şi asume salvarea băncilor
De asemenea, Merkel a atenţionat că nu va permite ca ESM, mecanismul permanent de bailout al zonei euro, să-şi asume în locul guvernelor răspunderea pentru bailout-urile bancare din trecut din ţări precum Spania. În acest fel, orice ajutor dat de guverne băncilor va duce la creşterea datoriei suverane. Un acord din iunie al liderilor europeni prevede că ESM va putea recapitaliza direct băncile după înfiinţarea unui mecanism unic de supraveghere bancară. Spania, Italia şi Franţa vor ca legătura dintre guverne şi datoriile băncilor să fie retezată rapid pentru a limita presiunile care apasă pe bugetele naţionale.
"Nu va exista recapitalizare directă retroactivă. Dacă recapitalizarea va fi posibilă, va fi posibilă doar pentru viitor. De aceea cred că după ce va fi creat supraveghetorul bancar nu vom mai avea probleme cu băncile spaniole, sau cel puţin aşa sper", a spus Merkel.
Potrivit planului german, sub puterea BCE ar urma să intre toate băncile din zona euro, dar de supravegherea de zi cu zi vor fi responsabile autorităţile naţionale. Aria de supraveghere se va lărgi treptat, la început incluzând doar băncile din ţările asistate financiar. Toate instituţiile de credit ar urma să intre sub controlul BCE până în 2014.
Germania susţine de mult timp că prioritară este consolidarea disciplinei bugetare, iar Berlinul nu vrea să deturneze BCE de la rolul de bază, acela de garant al stabilităţii preţurilor.
Berlinul vrea şi o Comisie Europeană mai puternică
Analizând rezultatul summitului, ziarele franceze au atenţionat că Merkel îi impune Europei calendarul electoral al Germaniei. În schimb, presa germană scrie că Merkel a câştigat puncte în confruntarea cu europenii grăbiţi.
Liderii nu au convenit nimic referitor la una dintre cele mai mari probleme pe care le ridică supravegherea comună, anume dreptul de reprezentare al ţărilor UE care nu fac parte din zona euro, dar care vor să intre în sistem. Merkel a cerut, totodată, autoritate mai mare pentru Comisia Europeană, astfel încât executivul UE să poată respinge planurile bugetare ale ţărilor comunitare dacă acestea încalcă regulile UE. Această problemă, care priveşte o guvernanţă economică mai strânsă, va fi discutată la summitul din decembrie.
Cancelarul a propus, în plus, crearea unui fond european care să investească în proiectele ţărilor membre. Fondul ar urma să fie finanţat prin taxa pe tranzacţiile financiare pe care 11 state din zona euro au promis că o vor implementa.
Discuţiile liderilor europeni au acoperit şi planuri pentru un buget al zonei euro separat de cel al UE care să fie folosit pentru a absorbi şocurile economice suferite de diferitele state din uniunea monetară, scrie The Wall Street Journal. Ţările UE din afara zonei euro se tem că aceste planuri, precum şi cele referitoare la supraveghetorul bancar îi vor da zonei euro o influenţă mai mare în UE.
Unii analişti apreciază că preţul cerut de Germania pentru un buget al zonei euro este un control mai centralizat asupra finanţelor naţionale. Hollande spune că guvernele nu sunt pregătite să abordeze această problemă.
Grecia primeşte laude
Pe lângă Merkel, summitul a avut un alt câştigător, pe premierul grec Antonis Samaras, liderii europeni lăudând eforturile lui şi ale guvernului acestuia de a reduce cheltuielile, ceea ce aduce Atena mai aproape pe o tranşă critică de 31 miliarde euro din cel de-al doilea acord de bailout. Aceşti bani vor fi utilizaţi mai ales pentru recapitalizarea băncilor, dar transferarea lor este blocată din iune. Plata va fi făcută dacă un raport al creditorilor internaţionali demonstrează că Atena face într-adevăr progrese. Însă tonul liderilor din zona euro ar putea fi un semn că raportul va fi pozitiv.
"Salutăm determinarea cu care guvernul grec îşi respectă angajamentele şi lăudăm eforturile remarcabile făcute de poporul grec", se arată într-un comunicat al liderilor din zona euro, citat de Bloomberg.
Samaras - summitul este primul la care participă de când a devenit premier, în iunie - a atenţionat însă că şomajul record este dovada preţului plătit de Grecia pentru austeritatea cerută de zona euro în schimbul asistenţei financiare.
Spania şi Italia se descurcă surprinzător de bine pe pieţele financiare
Spania şi Italia, două state care fac eforturi pentru a recâştiga încrederea pieţelor, au primit săptămâna trecută o porţie nesperată de oxigen prin licitaţii record de obligaţiuni. Italia a reuşit să vândă datorii de 19 miliarde euro, sumă record suficientă pentru a satisface nevoia de finanţare a ţării pentru tot restul anului, scrie The Wall Street Journal.
De asemenea, Spania a reuşit să strângă 4,6 miliarde euro printr-o licitaţie la care cererea a depăşit aşteptările. Cererea mare reflectă, probabil, decizia Moody's de a nu retrograda ratingul ţării în categoria "junk" şi aşteptările investitorilor că Spania va cere în cele din urmă asistenţă financiară de la UE. Paradoxal, detensionarea situaţiei de pe pieţe ar putea încuraja Madridul să întârzie cererea de bailout.
Totuşi, tensiunile financiare cresc chiar în interiorul Spaniei, unde Insulele Baleare şi regiunea autonomă Asturias au adus la opt numărul regiunilor care cer ajutor de la guvernul central. Ajutoarele vor veni printr-un fond regional de lichiditate de 18 miliarde euro.
În cazul Italiei, analiştii avertizează că băncile, deşi nu au fost lovite de implozia pieţei imobliare precum cele din Spania, vor fi afectate de reducerea preţurilor imobiliarelor. Preţurile au scăzut cu 18% din 2008, în condiţiile în care 44% din creditele băncilor sunt legate de acest sector, potrivit Thomson Reuters.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
