Cel mai puternic politician al Europei, cancelarul german Angela Merkel, a avertizat că actuala criză va dura cel puţin încă cinci ani şi a îndemnat la "ceva mai multă stricteţe" pentru a fi încurajate investiţiile străine. Atenţionarea vine în condiţiile în care scenariul intrării Greciei în incapacitate de plată redevine actual din cauza crizei politice de la Atena, unde premierul Antonis Samaras evocă din nou perspectiva ieşirii ţării din zona euro.
"Cine crede că se poate rezolva în două ore se înşeală. Trebuie să ne ţinem suflarea încă cinci ani sau mai mult. Mulţi investitori nu cred că ne putem ţine promisiunile şi de aceea avem nevoie de stricteţe pentru a convinge lumea că poate investi în Europa", a declarat Merkel la un congres al partidului său de guvernământ, scrie La Tribune.
Criza globală care a devastat pieţele financiare în 2007 s-a încăpăţânat să reziste în Europa, în zona euro luând forma unei crize a datoriilor care a îngenuncheat ţări de la periferie precum Portugalia şi Irlanda şi ameninţă acum economii majore precum Spania şi Italia. Dar cele mai dure lovituri le-a primit şi le resimte încă Grecia, un stat împins de mai multe ori de criză în pragul falimentului. Economia elenă, aflată în al cincilea an de recesiune, este sufocată tocmai de stricteţea şi austeritatea impuse de ţări excedentare precum Germania în schimbul unor ajutoare financiare.
La Atena, premierul Antonis Samaras, un politician care altă dată ameninţa că va scoate ţara din acordurile de asistenţă financiară cu creditorii internaţionali, i-a ameninţat ieri pe politicienii parlamentului grec cu perspectiva excluderii ţării din zona euro dacă aceştia nu aprobă în cursul acestei săptămâni noi măsuri de austeritate cerute de UE şi FMI.
Voturile de miercuri asupra unei legi-cadru care detaliază economii bugetare de peste 18 miliarde de euro şi de duminică pentru bugetul pe 2013 sunt vitale pentru ca statul "să pună capăt definitiv şi irevocabil" pericolului revenirii la drahmă, a afirmat Samaras, citat de Le Figaro. "Trebuie să salvăm ţara de la catastrofă. Dacă nu reuşim să rămânem în zona euro, nimic nu va mai avea sens", a spus el.
De implementarea noilor măsuri de austeritate este condiţionată eliberarea unei tranşe de 31,5 miliarde euro din cel de-al doilea pachet de bailout destinat Greciei, fonduri îngheţate încă din iunie şi fără de care, potrivit premierului, ţara va intra în incapacitate de plată luna aceasta. Însă unul din partidele coaliţiei de guvernare, Dimar, a indicat că va vota contra legii-cadru, opunându-se dereglementării de pe piaţa muncii pe care acest act o propune. Austeritatea întâmpină rezistenţă şi din partea socialiştilor din alianţa de guvernământ.
Doza nouă de austeritate este una dintre cele mai mari, presupunând reduceri de salarii, concedieri în administraţia de stat, cel mai mare angajator din Grecia, introducerea de impozite noi şi dereglementarea pieţei muncii cu majorarea vârstei de pensionare de la 65 de ani la 67 de ani şi renunţarea la contractele colective de muncă. Toate aceste măsuri ar trebui aplicate într-o economia în cădere liberă în care rata şomajului depăşeşte 25%.
Chiar şi Curtea de Conturi a declarat ca fiind "anticonstituţionale" reducerea cu 5-15% a pensiilor de peste 1.000 de euro pe lună primite de funcţionarii publici şi scoaterea anumitor prime, măsuri prevăzute în proiectul de buget pentru 2013.
Creditorii internaţionali ai Greciei par îndreptăţiţi, în teorie, să ceară şi mai multă austeritate deoarece, după eşecul primului program de asistenţă financiară, al doilea riscă să aibă aceeaşi soartă. Economia greacă dezamăgeşte la aproape toate capitolele. Creşterea întârzie să apară, şomajul avansează, iar datoria urcă. Atena estimează acum că datoria va creşte la 189% anul viitor şi la 192% în 2014. Anterior, pentru 2013 autorităţile anticipau o datorie de 179%. De asemenea, programul de privatizări nu decurge potrivit aşteptărilor. Aceasta înseamnă că ţintele stabilite în cel de-al doilea program de bailout sunt mult prea optimiste. În aceste condiţii, guvernul elen cere mai mult timp pentru atingerea ţintelor bugetare cerute de creditori. Dar şi aşa, analiştii, precum cei de la Credit Suisse, se tem că mai mult timp se va traduce printr-o nevoie mai mare de finanţare.
Din cauza crizei, companiile europene îşi abandonează obiectivele deja modeste
Industria europeană se retrage în faţa crizei şi îşi abandonează ţintele deja modeste de investiţii şi afaceri, pesimismul atingând companii din toate domeniile de activitate, de la publicitate la produse de lux şi automobile, scrie Thomson Reuters. Rezultatele financiare pentru cel de-al treilea trimestru sugerează că afacerile europene nu mai pot compensa cererea slabă de pe piaţa de origine cu cea din Asia şi din economiile emergente. Industria auto se confruntă în Europa cu profituri în scădere şi închideri de uzine, iar unul dintre cei mai mari jucători de pe această scenă, constructorul auto PSA Citroën Peugeot, are nevoie de intervenţia statului pentru a se salva, primul astfel de bailout de după 2008. Companiile de publicitate şi-au redus bugetele în timp ce producători de maşini-unelte precum ABB şi Sandvik şi-au pierdut o mare parte din cererea cândva foarte puternică pentru echipamente petroliere şi de minerit. De asemenea, retailerul german Metro, al patrulea ca mărime la nivel mondial, a înregistrat o scădere de 35% a profitului în al treilea trimestru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
