Pentru Europa în sine, scrutinul de duminică, în care nemţii vor alege viitorul Germaniei, are o miză uriaşă deoarece această ţară este principalul motor de creştere al economiei zonei euro şi liderul de decizie privind strategia de ieşire din criză. Pentru România, Germania reprezintă cea mai mare piaţă de export.
„Pentru stabilizarea euro, şi acesta este unul dintre lucrurile pe care le veţi decide duminică, există mai multe idei. Noi oferim ajutor dacă primim ceva în schimb“, a explicat Merkel unei mulţimi de mai multe mii de persoane, dintre care unele fluturau pancarte portocalii pe care se putea citi „Angie“.
Cealaltă idee vine din partea principalului contracandidat al lui Merkel, liderul social-democrat Peer Steinbrueck, şi a Partidului Verde, care promovează un fond comun de dezîndatorare în care „ar fi aruncate la comun toate datoriile“, a spus Merkel. „Din această cauză decizia voastră va hotărî şi calea pe care va merge Europa“, a adăugat cancelarul.
Merkel, la putere din 2005, încearcă să câştige cel de al treilea mandat mizând pe hotărârea cu care a condus economia şi pe insistenţa pe reforme în schimbul ajutării statelor cel mai dur lovite de criza care a început în Grecia în 2009 şi s-a răspândit în Irlanda, Portugalia, Spania şi Cipru aruncând zona euro în recesiune, scrie Bloomberg. Imaginea ei de politician care conduce ţara cu o mână sigură s-a accentuat zilele trecute în condiţiile în care indicele încrederii investitorilor în economie a urcat la maximul ultimilor trei ani, iar indicele Dax, al bursei de la Frankfurt, a atins niveluri record.
Mesajul tranşant al lui Merkel ascunde însă şi o parte întunecată, aceea că probleme majore ale zonei euro şi Europei au rămas nerezolvate. Criticii spun chiar că pentru a nu-şi deforma imaginea în ochii electoratului, Merkel a amânat luarea deciziilor până după alegeri, scrie The Wall Street Journal. Un desen satiric publicat de revista L’espresso ilustrează cel mai bine această situaţie, scrie The Wall Street Journal. În desen, un copil spune: „Tată, am nevoie la toaletă“. „Sst!“, răspunde părintele, „Ţine-te până după alegerile din Germania.“
Eterna problemă, Grecia
Una dintre problemele evidente este Grecia, a cărei capacitate de a a-şi asigura finanţare continuă este esenţială pentru rămânerea acestei ţări în zona zona euro. Experimentul din Grecia va determina dacă Portugalia şi alte ţări pot urma aceeaşi cale. Mai puţin cunoscut este că solvabilitatea Greciei are consecinţe majore pentru Germania. În ultimul timp FMI stârneşte valuri punând sub semnul îndoielii capacitatea statului elen de a-şi onora plăţile - cel mai recent prin anticiparea deschiderii unui deficit de finanţare în august anul viitor. Regulile FMI interzic instituţiei să crediteze ţările pentru care anticipează deficit de finanţare în următoarele 12 luni. Următoarea analiză a FMI privind situaţia din Grecia va fi publicată pe 29 septembrie, la doar o săptămână după alegerile din Germania. În analiza din iulie se arată că până la această dată va trebui identificate surse noi de finanţare. Însă orice întârziere în formarea unui nou guvern la Berlin va face acest lucru imposibil, iar întârzierile şi luptele politice par tot mai probabile, scrie Forbes. Ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble a aruncat deja în presă ideea unui al treilea bailout pentru statul elen. Apoi, în lipsa finanţării de la FMI, sarcina ajutării Greciei va rămâne în seama zonei euro, iar până în prezent Germania a fost statul cu cele mai mari contribuţii. Iar nemţii sunt reticenţi să cheltuiască mai mult pentru a-şi salva colegii europeni.
Portugalia, un elev silitor cu o pată pe carnet
Principalele campanii de partid au evitat, în general, discuţiile privind afacerile internaţionale, dar partidul eurosceptic Alternativa pentru Germania, nou venit pe scena politică, parte să profite în sondaje după ce Schaeuble a admis luna trecută că Grecia va avea nevoie de mai mult ajutor. Un sondaj al Allensbach arată că 8% dintre alegătorii germani „se gândesc“ să voteze cu Alternativa. Dacă acest partid intră în Bundestag, creştin-democraţii lui Merkel şi aliaţii din Partidul Liber Democrat ar putea ajunge să nu controleze suficiente locuri în parlament pentru a forma o coaliţie de guvernare. Eşecul ar duce la o perioadă lungă de incertitudini. În 2005 a fost nevoie de două luni pentru a forma „marea coaliţie“ cu social-democraţii, acum la guvernare.
Problema unui nou bailout se pune şi pentru Portugalia, deşi economia acestei ţări a crescut cu 1,1% în al doilea trimestru, după trei ani de recesiune, notează Financial Times. Guvernul este optimist că anul viitor vor transforma primul pachet de bailout, de 78 miliarde euro, într-o simplă linie de credit cu care să se ajute pentru a reintra pe pieţele internaţionale de finanţare. Dar costurile de finanţare ale ţării au rămas ridicate, în parte din cauza crizei guvernamentale din iulie, iar oficiali de rang înalt ai creditorilor internaţionali consideră că un al doilea bailout este iminent.
Pericole ascunse
De asemenea, în fundal pândesc deciziile îndelung aşteptate ale Curţii Constituţionale germane în privinţa legalităţii Mecanismului European de Stabilitate, fondul permanent de bailout al zonei euro, şi a achiziţiilor de obligaţiuni făcute de BCE. Acestea ar putea limita capacitatea Germaniei de a finanţa iniţiativele de scoatere din criză a zonei euro.
Uniunea bancară, cel mai ambiţios proiect al UE de după lansarea euro, este un alt subiect care va trebui tratat de viitorul guvern de la Berlin. Următoarea etapă a acestui proiect, crearea unei autorităţi unice cu puterea de a lichida băncile cu probleme, este cea mai importantă iniţiativă legislativă de pe agenda UE de anul acesta şi a adus-o pe Merkel în opoziţie cu BCE şi Comisia Europeană. Cancelarul german nu vrea centralizarea puterii fără modificarea tratatului UE.
Transferul puterii suverane şi al controlului financiar sunt comparate ca magnitudine a impactului asupra Europei cu chiar crearea monedei euro, iar îngrijorările lui Merkel legate de politică şi legislaţie au fost împărtăşite de un număr semnificativ de miniştri de finanţe la o reuniune săptămâna trecută.
Disperare în campania electorală
Dacă începutul săptămânii i-a lăsat pe liderii Partidului Liber Democrat – aliaţi ai cancelarului Angela Merkel – plângând după voturi în urma unei înfrângeri dezastruoase în alegerile regionale din Bavaria, verzii, din opoziţie, s-au izbit de trecutul în care au tolerat pedofilia, scrie The Wall Street Journal. În loc să-şi popularizeze în campanie mesajele tradiţionale ecologiste, liderii verzi sunt forţaţi să nege că partidul lor nu sprijină relaţiile sexuale cu copiii. Scandalul îl are în centru pe principalul candidat al verzilor, Jurgen Trittin (foto). El este responsabil cu crearea, în 1980, a unei platforme electorale care cerea, printre altele, dezincriminarea relaţiilor sexuale dintre minori şi adulţi. Platforma a fost scoasă la lumină de Institutul pentru Studierea Democraţiei din Göttingen. Organizaţia a fost angajată în mai de Partidul Verde pentru a investiga legăturile partidului cu activiştii pedofili din anii 1980, notează Spiegel.
Cei mai puternici rivali ai lui Merkel, social-democraţii, încă încearcă să domolească furorile lăsate în urmă de o copertă a unei reviste în care principalul lor candidat, Peer Steinbrück, face un gest obscen. Fotografia a fost publicată cu acordul lui. În acest context, creştin-democraţii cancelarului par o oază de calm, dar şi aceştia au probleme. Sondajele de opinie arată că sprijinul pentru ei stagnează la 40%, iar analiştii cred că partidul ar putea pierde voturi.
„Cursa va fi foarte, foarte strânsă. Nu avem voturi să dăm pe degeaba“, a spus Merkel suporterilor ei, sugerând acestora să nu dea din simpatie voturi aliaţilor liberal-democraţi.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.09.2013
