George Soros, unul dintre cei mai faimoşi investitori din lume, a atacat lipsa de lidership a conducătorilor europeni şi a spus că noul plan, care ar trebui să pună capăt crizei, va avea efect doar "o zi, cel mult trei luni", scrie cotidianul britanic The Telegraph.
Soros, care a devenit cunoscut după ce a pariat împotriva lirei sterline în anii '90, a spus că un haircut (reducere a valorii) de 50% a datoriilor elene deţinute de investitorii privaţi reduce doar 20% din datoria publică a Greciei. El consideră că procentele sunt insuficiente pentru a opri declinul economic al Greciei, care se poate transforma în revolte sociale.
Zece întrebări cheie despre impactul deciziilor summit-ului asupra României
Declaraţiile sale vin într-un context în care ţările din zona euro par a se îndrepta spre noi probleme după ce investitorii au început să se arate sceptici cu privire la reuşita planului anunţat la mijlocul săptămânii.
"Având în vedere magnitudinea crizei ceea ce s-a decis este din nou prea puţin, iar soluţiile au venit prea târziu", a spus Soros. "Va calma oarecum spiritele pentru că investitorii erau obsedaţi de lipsa de lidership. Ce s-a obţinut este o reducere a presiunii, dar care va dura undeva între o zi şi trei luni."
"Din păcate nu este ultima criză pentru că problemele fundamentale nu au fost rezolvate. Este clar că datoriile pe care Grecia le-a acumulat şi continuă să le acumuleze sunt nesustenabile, iar ţara este efectiv insolventă", a completat Soros.
El mai crede că multe bănci ar putea să nu intre voluntar în schimbul de obligaţiuni propus de liderii politici pentru că vor să beneficieze de asigurarea oferită prin intermediul contractelor CDS. În prezent, pentru că schimbul se va face pe bază voluntară, ştergerea unei părţi a datoriilor Greciei nu va fi considerată "eveniment de credit" şi astfel nu vor fi activate contractele CDS.
Evenimentele din ultimele zile par a îi da dreptate lui Soros. De exemplu, Italia s-a împrumutat pe 10 ani la o dobândă de 6,06% pe an, cea mai ridicată de la înfiinţarea zonei euro. O valoare de peste 6% este considerată nesustenabilă, iar ţările care au apelat la ajutor extern, Grecia, Irlanda şi Portugalia, au făcut-o când randamentele obligaţiunilor pe 10 ani se situau sub 7%.
Liderii europeni au căzut de comun acord miercuri noapte să reducă cu 50% datoriile Greciei către investitorii privaţi, să recapitalizeze băncile cu 100 de miliarde de euro şi să majoreze puterea financiară a fondului de urgenţă EFSF până la 1.000 de miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
