Platformele de dezinformare câştigă, anual, 2.6 miliarde de dolari din campanii publicitare finanţate de cele mai importante companii multinaţionale, potrivit estimărilor NewsGuard.
Dragoş Stanca, preşedinte BRAT, afirmă că giganţii din industria tehnologiei informaţiei au democratizat atât producţia de conţinut, cât şi posibilitatea de monetizare a acestuia prin publicitate. Însă, din cauza respectivului model de business, cea mai importantă nevoie comercială a devenit cantitatea conţinutului consumat, şi, prin urmare, calitatea acestuia a scăzut progresiv.
„Cu cât produci mai multă audienţă cu atât faci mai mulţi bani. În web2.0, undeva pe parcurs, adevărul a devenit neproductiv din punct de vedere comercial. Şi atunci au apărut fake-news, clickbait şi alte metode prin care suntem, cumva, ţinuţi captivi să consumăm cât mai mult conţinut, să producem cât mai multe afişări, ca acestea să fie vândute cât mai ieftin şi să ajungă la cât mai mulţi clienţi care să plătească astfel de campanii publicitare. Deci, cumva, principiile fundamentale ale relaţiei dintre public, jurnalişti, comercial şi editorial s-au fracturat total,” a afirmat Dragoş Stanca în cadrul conferinţei The Stakeborg Talks, moderată de Vlad Mercori.
Potrivit preşedintelui BRAT, în web2.0, algoritmii platformelor de social media sunt setaţi să ne ofere preponderent spre consum conţinut care ne place, determinându-ne astfel să petrecem cât mai mult timp conectaţi şi, implicit, să consumăm cât mai multe spoturi publicitare şi alte tipuri de conţinut comercial.
„Acest lucru ne duce într-o direcţie nebună în care nu mai avem răbdare unii cu alţii, nu mai ştim să deosebim dezinformarea de informaţie legitimă, credem că toţi jurnaliştii sunt corupţi şi că nimeni nu mai face conţinut cu bună credinţă ci doar din interes comercial. Toate aceste lucruri vor trebui corectate în timp,” a adăugat Dragoş Stanca.
Potrivit acestuia, prin adoptarea tehnologiei blockchain, creatorii de conţinut au capacitatea de a recâştiga încrederea publicului.
„Descentralizarea în content ar însemna, în principiu, transparentizarea totală a proceselor care pot avea impact în politicile editoriale. Acest lucru poate însemna, de asemenea, faptul că oamenii vor cunoaşte regulile jocului de la început şi că ele nu pot fi schimbate pe parcurs, fiind înscrise într-un block al unui blockchain. De exemplu, Facebook a schimbat regulile jocului de sute de ori pe parcursul contractului pe care, prin termeni şi condiţii, îl are cu toţi utilizatorii platformei. În al doilea rând, vorbim de partea de răspundere. Poţi verifica dacă o ştire a fost modificată, dacă o fotografie, care este şi NFT, este cea originală sau dacă este trucaj. Nu mai poţi fi manipulat atât de uşor crezând că ţi se confirmă biasurile. Cred că principiile blockchainului, împreună cu etica jurnalismului hardcore, pot naşte un ecosistem mult mai sănătos,” afirmă Dragoş Stanca.
Dragoş Stanca spune că, într-adevăr, o mare parte din media a fost viciată şi şi-a trădat misiunea, fiind infestată de interese nelegitime, însă există în continuare jurnalism onest care serveşte interesului public.
„Avem, la urma urmei, doar 70.000 de ani de când am ieşit din grote. Mi se pare că e foarte devreme în istoria umanităţii. (...) Gândeşte-te ce am reuşit de la aselenizare şi până în prezent. Aselenizarea a fost făcută cu un computer IBM care avea o putere de vreo 1.2 milioane de ori mai mică decât un smartphone mediu. Deci, s-a dus un nebun pe lună operat de un computer care era de peste un milion de ori mai slab decât un smartphone mediu. Şi asta am făcut din 1969 până acum. Este absolut fabulos ce am reuşit. Dacă ne mai dăm răgaz măcar 80-100 de ani s-ar putea să fim extrem de plăcut surprinşi de cât de buni suntem. Deci, cred că e foarte relativ să punem ştampile,” a conchis Dragoş Stanca.
