Miniştrii de finanţe din ţările membre ale zonei euro se întâlnesc astăzi în Luxemburg pentru prima şedinţă a Consiliului Guvernatorilor Mecanismului European de Stabilitate, care va înlocui Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară ca fond permanent de salvare pentru uniunea monetară.
Inaugurarea maşinăriei de bailout vine într-un moment în care Atena avertizează că recesiunea este mai severă decât se credea, iar Grecia nu va rezista după noiembrie fără următoarea tranşă din ajutorul internaţional din cauza lipsei de lichidităţi.
Plata tranşei, de 31,5 mld. euro, este amânată de mai multe luni, iar guvernul grec încearcă să se conformeze cerinţelor troicii creditorilor internaţionali şi să implementeze noi măsuri de austeritate care să rezulte în economii la buget de aproape 13,5 mld. euro în următorii doi ani, scrie Thomson Reuters.
Banca Centrală Europeană (BCE), una din instituţiile internaţionale creditoare alături de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), ar putea ajuta Grecia acceptând dobânzi mai mici la obligaţiunile suverane greceşti deţinute sau ar putea aproba rostogolirea acestor datorii la data lor de maturitate, a declarat premierul Antonis Samaras pentru ziarul german Handelsblatt. "Mă gândesc şi la recapitalizarea băncilor greceşti, aşa cum se are în vedere pentru Spania, operaţiune care nu ar intra în calculul datoriei de stat, ci ar fi făcută direct prin Mecanismul European de Stabilitate", a spus premierul.
Totuşi, preşedintele BCE, Mario Draghi, a respins ideea că banca ar putea extinde maturităţile obligaţiunilor greceşti, precizând că astfel ar finanţa un guvern, lucru interzis de regulile proprii.
Guvernul grec nu a reuşit să ajungă la o înţelegere cu troica privind întregul pachet de austeritate în acest weekend, potrivit The Telegraph.
Recesiunea Greciei a fost mai adâncă decât se credea
Economia Greciei s-a contractat în ultimii cinci ani mai mult decât au calculat iniţial autorităţile. Agenţia naţională de statistică citează ca motiv al revizuirii "reduceri semnificative în cheltuielile de consum ale gospodăriilor".
Astfel, PIB-ul a scăzut cu 4,9% în 2010 şi cu 7,1% în 2011. Calculele anterioare indicau scăderi de 3,5%, respectiv 6,9%. După cinci ani consecutivi de recesiune, guvernul se aşteaptă ca economia să îşi continue declinul, cu 6,5% anul acesta şi 3,8% anul viitor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
