Business Internaţional

Miniştrii europeni de finanţe nu au venit cu nimic nou în lupta împotriva crizei

Miniştrii europeni de finanţe nu au venit cu nimic nou în lupta împotriva crizei

Miniştrii europeni de finanţe s-au făcut că nu aud propunerea americanilor de a majora fondurile puse la dispoziţia mecanismului anticriză EFSF (Foto: AFP)

Autor: Bogdan Cojocaru

19.09.2011, 00:00 136

Miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană (UE), reuniţi la sfârşitul săptămânii trecute la Varşovia, nu au reuşit să aducă ceva nou în privinţa luptei contra crizei datoriilor din zona euro sau a stimulării creşterii economice. Rezultatul discuţiilor informale a fost acceptarea unor propuneri, respingerea altora şi constatarea progreselor făcute în privinţa măsurilor deja stabilite, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

Miniştrii de finanţe din UE şi guvernatorii băncilor centrale din UE s-au întâlnit vineri şi sâmbătă în Polonia pentru a discuta despre creşterea economică slabă din Europa şi evoluţia eforturilor de a întări apărarea zonei euro în faţa crizei datoriilor.

Într-o vizită fără precedent la discuţiile informale ale oficialilor financiari de top din UE, secretarul Trezoreriei SUA Timothy Geithner şi-a făcut apariţia la Varşovia vineri pentru a îndemna Germania să asigure mai multe stimulente fiscale zonei euro. Îndemnul la acţiune al oficialului american a fost respins deoarece liderii zonei euro consideră că pieţele au încredere în sustenabilitatea finanţelor publice din regiune şi de aceea consolidarea primează în faţa creşterii cheltuielilor. De asemenea, miniştrii de finanţe europeni apreciază că problema datoriilor din zona euro care durează de 18 luni nu le lasă spaţiu de manevră pentru a reduce şi mai mult taxele sau pentru cheltuieli suplimentare în vederea stimulării economiilor aflate în pragul stagnării.

"Consolidarea fiscală este cea mai mare prioritate pentru zona euro. Din când în când avem opinii puţin mai diferite de cele ale colegilor americani când vine vorba de pachete de stimulare fiscală", a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogroup.

Geithner a cerut europenilor să suplimenteze capacitatea de creditare a fondului de salvare de 440 de miliarde de euro a zonei euro prin permiterea acestuia să se finanţeze de la BCE.

"A fost ciudat pentru că deşi în SUA datele privind factorii fundamentali sunt mai descurajante decât cele din zona euro, americanii ne spun ce ar trabui să facem", a declarat ministrul austriac de finanţe.

În schimb, miniştrii de finanţe s-au angajat din nou să sprijine hotărârea luată pe 21 iulie de a conferi fondului puterea de a cumpăra obligaţiuni pe piaţa secundară şi cea primară, de a oferi linii de creditare preventive şi de a înfiinţa o facilitate de recapitalizare a băncilor.

Reprezentanţii finanţelor europene au dezbătut, de asemenea, impunerea unei taxe pe tranzacţiile financiare şi de modul în care se pot rezolva pretenţiile Finlandei de a primi garanţii în schimbul participării la salvarea Greciei, notează The Wall Street Journal.

Cu ocazia întâlnirii, ministrul de finanţe grec Evangelos Venizelos a respins opiniile că Grecia se îndreaptă inevitabil spre default. "Comentariile şi analizele despre default-ul iminent şi falimentul Greciei nu sunt doar iresponsabile, ci şi ridicole", a spus Venizelos. Grecia aşteaptă următoarea reuniune a miniştrilor de pe 3 octombrie pentru o decizie privind eliberarea unei tranşe de opt miliarde de euro. Banii ar ajuta guvernul să-şi onoreze obligaţiile de plată până la finele anului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO