♦ Integrarea europeană poate începe cu integrarea statistică ♦ Însă Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, nu are disponibile date importante pentru comparaţii între economii referitoare la Republica Moldova, deşi oferă informaţii din ţări precum Serbia şi Turcia, care se îndepărtează vizibil de la traiectoria spre Uniunea Europeană ♦ Dar, în anumite privinţe, Moldova este deja un stat mult mai european decât altele ♦ Pe de altă parte, tendinţele interne, cum ar fi cele demografice, sugerează regres spre o societate care îmbătrâneşte, conservatoare, care nu acceptă schimbări şi care nu va avea răbdare pentru un drum lung şi greu.
Republica Moldova este o ţară mică, dar cu dinamici demografice puternice, în sens negativ. Estimările ministerului de externe moldovenesc arată că până la 1,25 de milioane de cetăţeni ai republicii se află în străinătate. Aceasta în condiţiile în care în Moldova trăiesc 2,42 milioane de persoane, după cum arată ultimul recensământ, cel pentru 2024. Rezultatele recensământului din 2015 au indicat 2,85 milioane de locuitori. De atunci, indicatorul a scăzut în fiecare an. Dintre cei plecaţi în străinătate, până la 300.000 trăiesc în Italia, până la 160.000 în Franţa, 100.000 în Germania şi 19.000 în România.
În Rusia ar locui 354.000 de moldoveni, iar acest lucru înseamnă că majoritatea cetăţenilor Moldovei care au plecat în străinătate au ales clar drumul spre Uniunea Europeană. Datele ar trebui privite cu prudenţă deoarece se bazează pe proiecţii, pe cifre furnizate de ţările care i-au primit pe moldoveni şi nu conţin informaţii de unde Moldova nu are misiuni diplomatice. Tendinţa este uşor de intuit. Republica se depopulează în timp ce o parte imensă a cetăţenilor locuieşte în străinătate, cei mai mulţi în Occident. La cei rămaşi acasă, cea mai mare pondere, de puţin peste 8%, o au persoanele din grupa vârstă 35-39 de ani. Acest grup este în descreştere.
În schimb, creşte ponderea populaţiei în vârstă. Potrivit statisticii oficiale, coeficientul îmbătrânirii populaţiei (populaţia în vârstă de 60 de ani şi peste la 100 locuitori) de la începutul anului 2024 este estimat la 25,2 persoane la 100 locuitori, comparativ cu 24,1 persoane în anul anterior. Un salt de un punct procentual este mare din punctul de vedere al dinamicilor demografice, iar procentul în sine este îngrijorător deoarece corespunde unui grad avansat de îmbătrânire.
De asemenea, sporul natural este negativ şi în creştere. Cu alte cuvinte, Moldova pierde populaţie tânără şi aptă de muncă în timp ce acasă rămân bătrânii, o categorie de populaţie de obicei conservatoare, care necesită cheltuieli sociale ridicate. Moldova are mai mulţi bătrâni decât copii. Unele dintre cele mai vizibile efecte ale tendinţelor demografice sunt în învăţământ. În anul şcolar 2023/2024 la instituţiile de învăţământ primar şi secundar general erau înscrişi 334.400 de elevi.
În anul şcolar 2000/2001, numărul celor înscrişi era cu 300.000 mai mare. Indicatorul s-a prăbuşit între 2000 şi 2014, după care a urmat o stabilizare. Din 2014 şi până în 2023, număr absolvenţilor de instituţii de învăţământ superior aproape că s-a înjumătăţit. Pentru moldovenii rămaşi acasă, ultimii ani au fost mai dificili decât în multe ţări europene. Fluxul de refugiaţi din Ucraina, datorat războiului pornit de Rusia, a fost copleşitor.
Peste acestă problemă s-a suprapus o recesiune adâncă în 2022, urmată de o alta mai uşoară în 2023. Anul acesta revenirea este slabă. Mai grav, recesiunile au fost însoţite de o inflaţie monstruoasă, care în 2022 a ajuns aproape 35%. S-a scumpit drastic tot, de la mâncare la energie. În prezent, inflaţie este de 5%, ţinta băncii centrale. Ca răspuns la scumpiri, instituţia a dus dobânda de bază la 21,5% în 2022, de la 2,6% în noiembrie 2020. Astfel de variaţii sunt de coşmar pentru personele cu credite la bancă. Din mai, rata de bază este de 3,6%.
Inflaţia a făcut ca salariul mediu lunar brut din 2023, deşi mai mare cu 17% în termeni nominali faţă de cel din 2022, să fie cu peste 3% mai mic în termeni reali, adica ajustat la scumpiri. În trimestrul II al acestui an, salariul mediu brut a ajuns la echivalentul a 730 de euro pe lună. Moldovenii pot avea satisfacţia că indicatorul l-a depăşit în toamna anului trecut pentru prima dată pe cel din Rusia, unde oficial de află 190.000 de cetăţeni moldoveni şi neoficial peste 350.000, arată newsmaker.md. Prin presa din Moldova a circulat informaţia că diaspora moldovenească din Rusia s-a redus de 2,5 ori între 2014 şi 2020. Împortanţa Rusiei pentru economia moldovenească se vede şi în remiteri, banii trimişi acasă de muncitorii din străinătate. Remiterile din Comunitatea Statelor Independente, club în centrul căruia stă Rusia, au o pondere de 9% în total şi au scăzut de două ori în primul trimestru în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, cele din UE au o pondere de aproape 59%. Şi acestea s-au diminuat, dar mult mai uşor în condiţiile în care scăderea a fost generală. Remiterile au echivalat cu 11,5% din PIB. Rolul acestor bani este de obicei de a finanţa consumul. În Republica Moldova circa 170.000 de familii depind de banii primiţi de la rude din străinătate. Prin urmare, se poate spune că banii câştigaţi în UE dau energie consumului din Moldova. UE este de mult timp principala piaţă pentru exporturile acestei ţări. Dar în timp relaţiile comerciale s-au intensificat în detrimentul celor cu Rusia. Se remarcă în special rolul România ca piaţă de desfacere pentru produsele moldoveneşti.
Dacă în 2010 exporturile Moldovei în Rusiei erau de 404 milioane dolari, în 2023 acestea au ajuns la doar 144 milioane dolari. În perioada analizată, exporturile către România au crescut de la 246 milioane dolari la 1,4 miliarde dolari, jumătate din cât a exportat Moldova în toată UE. Importurile din Rusia au înregistrat un maxim de 1,14 miliarde dolari în 2022 pentru a se prăbuşi la 322 milioane dolari în anul următor. Importuri din România au urcat de la 387 milioane dolari în 2010 la 1,6 miliarde dolari în 2022 şi la 1,3 miliarde dolari în 2023. Comerţul extern al Moldovei este distorsionat de importurile de energie. În prezent, republica nu mai importă în mod direct gaze de la Gazprom. UE este şi principala sursă de investiţii străine directe, contribuind cu peste 86% la total. Ponderea Rusiei este nesemnificativă. Dacă sunt excluse ţările ce pot fi considerate paradisuri fiscale, cum ar fi Cipru şi Olanda, România este de departe cel mai mare investitor, cu o contribuţie de peste două ori mai mare decât următoarea clasată, Franţa.
