• Leu / EUR4.9022
  • Leu / GBP5.4884
  • Leu / USD4.5747
Business Internaţional

Moldova şi-a pierdut o treime din populaţie de la prăbuşirea URSS, iar actuala criză o supraîndatorează. Inflaţia este de peste 22%. Venirea războiului i-ar fi fatală ca economie şi naţiune

Moldova şi-a pierdut o treime din populaţie de la prăbuşirea URSS, iar actuala criză o supraîndatorează. Inflaţia este de peste 22%. Venirea războiului i-ar fi fatală ca economie şi naţiune

Autorităţile din Moldova se tem că, în cazul în care conflictul se extinde, sistemul bancar va rămâne rapid fără lichiditate deoarece sute de mii de moldoveni au paşapoarte româneşti şi pot pleca rapid în UE, cu tot cu bani.

Autor: Bogdan Cojocaru

09.05.2022, 22:38 764

Unul dintre cele mai vizibile şi traumatizante efecte ale războiului din Ucraina este marea masă de oameni dislocaţi şi care fug în alte ţări. Până acum, aproape şase milioane de ucraineni, la o populaţie de 44 de milioane de persoane, au devenit refugiaţi. Este o criză fără precedent în istoria postbelică a Europei. Dar Ucraina este o ţară mare, cu resurse de toate felurile.

Pentru o ţară mică şi săracă precum Republica Moldova, un război ar fi catastrofal din acest punct de vedere. Moldova se confruntă deja cu cel mai puternic declin demografic din Europa, de o treime de la destrămarea URSS. Populaţia îmbătrâneşte rapid - mai mult de 20% dintre modoveni  au peste 60 de ani.

Războiul bate la uşă, iar Moldova, care are deja trupe ruse pe un teritoriu ce oficial îi aparţine, dar nu-l controlează, se chinuie să rămână neutră. Iar durerea provocată de actuala criză economică şi geopolitică se acutizează. Inflaţia anualizată, adică ritmul de creştere a preţurilor, a trecut de 22% în martie şi nu dă semne că va încetini prea curând.

În luna anterioară rata a fost de 18,5%, ceea ce înseamnă un salt mare de la o lună la alta. Specialiştii au explicat explozia preţurilor prin scumpirile la nivel internaţional ale energiei şi alimentelor, dar şi prin probleme specific legate de dependenţa lanţurilor de aprovizionare locale de agenţii economici din Ucraina.

 

Industria este în scădere, presată de scumpirea energiei

Moldova nu are resurse energetice, depinzând de vecini şi de regiunea separatistă Transnistria, care produce energie arzând gaz rusesc. Creditul, în mod normal energia economiei, este teribil de scump: dobânda de referinţă a băncii centrale moldoveneşti este de 15,5%, recordul ultimilor şase ani. Comunitatea internaţională nu este indiferentă la chinurile Moldovei, asigurând finanţare de urgenţă acestei ţări. Situaţia este atât de grea încât Fondul Monetar Internaţional a cerut altor state să trimită bani acolo, după cum scrie Bloomberg.

Ţara aflată la frontiera UE şi NATO, între România şi Ucraina, este prinsă între două lumi. Speră să adere la Uniunea Europeană, dar are încă legături puternice cu Moscova. Este dependentă de energia Rusiei şi o parte bună din populaţie este vorbitoare de rusă, chestiuni exploatate electoral de unii politicieni.

Orientarea proeuropeană n-a rămas nepedepsită de Moscova, însă economia moldovenească, cu ajutorul UE, a reuşit să-şi găsească un nou echilibru.

Majoritatea exporturilor se duc în Uniune, iar în banii trimişi acasă de moldovenii care muncesc în străinătate, rubla a fost înlocuită rapid de euro. Moldova poate acum, tehnic, să se decupleze de la reţeaua energetică rusească şi să se conecteze la cea europeană. Este adevărat că UE se confruntă cu o criză energetică pe care Rusia o poate acutiza când vrea, dar nici Moldova nu are industrii mari consumatoare de energie.

Noile presiuni vin când fosta republică sovietică acţiona mai hotărât în lupta cu corupţia şi în rezolvarea altor probleme structurale, cerinţe necesare aderării la UE.

 

Uniunea curtează Moldova

Săptămâna trecută, Parlamentul European şi-a arătat susţinerea pentru o rezoluţie neangajantă care solicită acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la UE Republicii. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a întâlnit la Chişinău cu preşedinta Moldovei Maia Sandu, promiţând sprijinul blocului european, arată Politico.

Acest ajutor ar include şi livrări de echipament militar, dar, după cum a clarificat ulterior ministerul de externe moldovenesc, nu de tipul celui letal. Precizarea arată că guvernul caută să evite o confruntare directă cu Moscova şi să-şi păstreze statutul de ţară neutră. Acest lucru este subliniat şi de faptul că Chişinăul nu s-a alăturat UE şi aliaţilor occidentali în a impune sacţiuni economice şi financiare Rusiei. Însă analiştii spun că în cele din urmă această ţară ar putea fi obligată să aleagă între est şi vest, când nici populaţia, şi nici clasa politică nu este unită în privinţa direcţiei.

Războiul a făcut ca aproape şase milioane de ucraineni să devină refugiaţi. Moldova are doar 2,6 milioane de locuitori. Extinderea conflictului ruso-ucrainean poate destabiliza drastic ţara. După cum decurg lucrurile, economia moldovenească este şi aşa în curs de supraîndatorare.

Creditele sunt necesare pentru atenuarea şocurilor externe şi reducerea dependenţei energetice de Rusia, recunoaşte FMI. Însă veniturile viitoare vor fi folosite mai mult pentru plata datoriilor în loc de finanţarea reformelor, iar acest lucru este periculos.

Înainte de război, FMI estima datorii de 40% din PIB în 2022. Un nivel de peste 45% este considerat nesustenabil. Un blocaj în implementarea reformelor a dus ca în 2018 UE să-şi suspende ajutorul financiar pentru Moldova. Dar acest lucru se întâmpla înainte ca reformatoarea Maia Sandu să fie aleasă preşedinte.

Problemele economice actuale sunt acutizate de faptul că Moldova trebuie să ajute câteva sute de mii de refugiaţi ucraineni şi de faptul că mai întâi COVID, apoi războiul, au tăiat fluxul de bani trimişti în ţară de muncitorii moldoveni din străinătate. Remiterile acestora reprezintă peste 10% din PIB. Remiterile din Rusia şi Belarus se vor prăbuşi, probabil. De asemenea, autorităţile se tem că, în cazul în care conflictul se extinde, sistemul bancar va rămâne rapid fără lichiditate deoarece sute de mii de moldoveni au paşapoarte româneşti şi pot pleca rapid în UE, cu tot cu bani.

 
Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9022
Diferență: -0,0286
Ieri: 4.9036
Azi: 4.5747
Diferență: 0,3884
Ieri: 4.5570
Azi: 5.4884
Diferență: 0,1734
Ieri: 5.4789
Azi: 4.9405
Diferență: 0,4452
Ieri: 4.9186