• Leu / EUR4.7785
  • Leu / GBP5.6554
  • Leu / USD4.3069
Business Internaţional

Moldovenii şi-au primit vinovatul pentru miliardul de dolari furat din bănci, dar nu şi banii

Moldovenii şi-au primit vinovatul pentru miliardul de dolari furat din bănci, dar nu şi banii

Autor: Luiza Chiroiu, Bogdan Cojocaru

05.05.2015, 20:31 4344

Peste 10.000 de oameni au cerut în stradă un vinovat pentru „furtul secolului“, iar autorităţile, sub nasul cărora s-a întâmplat toată nelegiuirea, le-au dat unul: un om de afaceri care pe cât este tânăr, pe atât este de controversat.

Însă miliardul de dolari furat din trei din cele mai mari bănci ale Republicii Moldova nu va fi recuperat, probabil, în întregime niciodată. Interesele şi numele implicate în afacerea care a adus în pragul colapsului sistemul financiar al celei mari sărace economii europene sunt mult prea mari.

Detectivii de la Kroll, una dintre cele mai mari companii de investigaţii financiare din lume, au fost angajaţi de banca centrală a Moldovei să facă lumină în cazul devalizării monstruoase, de un miliard de dolari, a băncilor Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, iar în doar două luni aceştia l-au identificat pe cel spre care s-au dus banii. Este vorba de israelianul Ilan Shor, de 28 de ani, care a intrat în atenţia opiniei publice în 2011 după ce a închiriat sediul Palatului Republicii, unde atunci aveau loc şedinţele Parlamentului, pentru a-şi face nunta cu o cântăreaţă vedetă din Rusia. Nimic nou, numele lui Shor şi companiile acestuia apăruseră anterior în presă, iar personajul era deja anchetat de procurorii moldoveni. Ceva nou este descrierea detaliată a mecanismului de devalizare. 

În raportul Kroll apar nume precum Petru Lucinschi, preşedinte al Moldovei între 1997 şi 2001 (fiul său Sergiu Lucinschi este acuzat în România de şantaj), Viorel Melnic, şeful vămilor din Moldova între 2008 şi 2009, şi Marina Tauber, apropiată de T. Baliţchi, fostul director al Serviciului Vamal.

 

Totul s-a întâmplat sub nasul autorităţilor

Ceea ce şochează este confuzia creată în acest caz chiar de autorităţi şi de politicieni şi aparenta lor orbire.

Rezultatele anchetei Kroll sunt cunoscute mai demult de autorităţi şi politicieni, dar publicarea lor s-a decis doar după ce Chişinăul a fost zguduit, duminică, de una dintre cele mai puternice demonstraţii anticorupţie din ultimii ani. Fondul Monetar Internaţional le-a sugerat autorităţilor încă din martie 2013 că la cele trei bănci se întâmplă ceva dubios şi că trebuie supravegheate îndeaproape.

Faptul că FMI este cel care a ieşit la rampă e grav având în vedere că la Banca de Economii statul a fost acţionar majoritar şi nu a ieşit niciodată din acţionariatul acesteia. Ilan Shor a deţinut în 2014 funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii de Economii, poate cea mai mare păgubită în acest scandal. Cât timp Shor a fost preşedinte, situaţia financiară a institu­ţiei bancare s-a deteriorat considerabil, iar expunerea acesteia la persoanele afiliate a depăşit de trei ori limitele permise. Înaintea venirii sale, s-a constatat că ultimele trei luni ale anului 2011 stocul de împrumuturi neperformante a crescut brusc, de peste şase ori faţă de cele trei luni anterioare.

Situaţia s-a agravat continuu şi peste un an stocul creditelor neperformante crescuse cu încă jumătate. O anchetă a arătat că activitatea defectuoasă de creditare a fost camuflată de Direcţia de Management a băncii. Erau prezentate informaţii eronate Consiliului băncii şi băncii centrale, iar rapoartele publicate indicau tendinţe pozitive, scrie revista moldovenească Economist.

Cele trei bănci devalizate au împreună 28 la sută din activele sistemului bancar, inclusiv bani pentru plata pensiilor, sau echivalentul a 20% din PIB. Furtul echivalează cu 15% din PIB-ul ţării. Pentru a evita falimentul băncilor, statul a preluat anul trecut controlul acestora şi le-a recapitalizat cu mai multe sute de miliarde de euro. Banii nu i-a mai văzut de atunci, deşi termenul de rambursare a expirat. 

Tranzacţiile prin care a fost furat miliardul s-au derulat în doar câteva zile, chiar înainte de alegerile parlamentare din noiembrie în care partidele proUE au câştigat la limită majoritatea în faţa reprezentanţilor proruşi. Leul moldovenesc a pierdut 42% din valoare între 1 noiembrie şi 18 februarie. O anchetă a parlamentului sugerează că o parte din bani au fost transferaţi la câteva bănci ruseşti.

Deutsche Welle scrie că gestul preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Adrian Candu, de a publica raportul Kroll, pe blogul său, este suspect deoarece Candu este finul de cununie al unui alt controversat om de afaceri, Vlad Plahotniuc, deputat şi finanţator al Partidului Democrat – un rival de business al liderului PLDM, Vlad Filat, despre care presa speculează că ar avea legătură cu furtul din bănci. Candu a publicat raportul cu toate că anterior tot el a spus că „Kroll“ a respins solicitarea autorităţilor moldovene de a publica raportul.

 

Raportul Kroll

Anchetatorii au constatat că în perioada 17 august 2012 – 30 noiembrie 2014, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au suferit schimbări semnificative în acţionariat în urma cărora proprietatea a fost transferată la indivizi şi entităţi aparent fără legătură. Apoi, fără excepţie, toate cele trei bănci au intrat într-o serie de tranzacţii care nu aveau nicio raţiune economică, dar care au deteriorat atât de mult situaţia financiară a băncilor încât acestea nu mai puteau supravieţui. După schimbarea structurii acţionariatului băncile par să-şi fi coordonat acţiunile astfel încât să maximizeze lichiditatea disponibilă pentru a creşte masiv creditarea către anumite companii fantomă din Republica Moldova care au legătură cu grupul Shor. Aceste entităţi dau aparemţa că nu au legături unele cu altele, dar investigaţiile sugerează că ele formează un grup înrudit, iar băncile au acţionat coordonat pentru a ascunde adevărata natură a tranzacţiilor, făcute în dauna lor, şi identitatea beneficiarilor.

Detectivii bănuiesc că a fost un plan coordonat pentru câştigarea controlului fiecărei bănci şi pentru a manipula, ulterior, tranzacţiile pentru a permite acces la credit în timp ce aparenţele sugerau contrariul.

 

Băncile ruseşti

Banii daţi de băncile moldoveneşti erau readuşi, aparent, la bănci prin conturi la Privatbank din Letonia făcute în numele unor companii offshore din Marea Britanie şi Hong Kong astfel încât companiile fantomă să aibă acces în continuare la finanţare.

Creditele acordate de o bancă erau acoperite cu împrumuturi luate de la altă bancă. Băncile moldoveneşti s-au folosit de depozite constituite la băncile ruseşti Alef Bank, Gazprombank şi Interprombank pentru a garanta credite pentru companii afiliate grupului Shor (pe 25 şi pe 26 noiembrie 2014 depozitele la aceste bănci au fost reduse la 0, iar pe 26 noiembrie băncile moldoveneşti au intrat în colaps).

Tranzacţiile la care au participat companiile fantomă ale lui Shor au contribuit în cele din urmă la prăbuşirea băncilor, la sfârşitul anului 2014, companiile acumulând în câţiva ani o expunere de aproape 18 miliarde de lei moldoveneşti, din care 4,7 miliarde de lei reprezintă dobânzi.

Detectivii subliniază că managementul băncilor moldoveneşti au dat ordin ca documentele privind tranzacţiile dubioase cu companiile din Grupu Shor să fie arhivate. Documentele au fost  încărcate într-un vehicul aparţinând firmei Klassica Force, înfiinţată de Ilan Shor împreună cu fostul şef Serviciului Securitate şi Pază de Stat Igor Bodorin. Vehiculul a fost furat şi incendiat, la fel din documentele. Aceasta sugerează că activitatea de creditare a fost una frauduloasă, şi parte a eforturilor premeditate de a sifona fonduri din bănci.

Realizatorii raportului notează că materialul trebuie privit doar ca pe o sumă de informaţii furnizate detectivilor despre evenimentele care au dus la prăbuşirea celor trei bănci. Detectivii nu au putut verifica informaţiile furnizate lor de către Banca Naţională a Moldovei.

De asemenea, ei atrag atenţia că este nevoie de o anchetă mai amplă pentru a identifica exact cine şi ce pagube a produs prin tranzacţiile frauduloase.

 

Ilan Shor, omul în capul căruia „se sparg“ toate oalele cu care a fost furat miliardul de dolari

Ilan Shor, omul de afaceri despre care raportul detectivilor de la Kroll sugerează că a fost creierul „Furtului secolului“, este, la numai 28 de ani, unul dintre cei mai bogaţi businessmeni de peste Prut, potrivit presei locale.

Shor deţine compania Dufremol, cel mai mare operator de comerţ în regim Duty Free din Moldova, afacere întemeiată de tatăl său, Miron Shor, în 1994.

În aprilie 2014, omul de afaceri a devenit preşedintele Consiliului de Administrare al Băncii de Economii, iar apoi membru al Consiliului de Administraţie al Aeroportului Internaţional Chişinău.

Câteva luni mai târziu, în septembrie, milionarul a preluat două posturi de televiziune locale, Euro TV şi Alt TV. Presa modovenească a scris la acea vreme că reprezentantul lui Shor, Vladimir Novosadiuk, a impus jurnaliştilor din cele două redacţii să urmeze o orientare împotriva integrării în Uniunea Europeană a Republicii Moldova, informaţie negată ulterior de Novosadiuk.

Shor deţine şi clubul de fotbal Milsami Orhei.

Businessman-ul s-a născut în Israel, iar familia lui a decis să se mute în Chişinău când acesta avea doi ani. Shor este căsătorit din 2010 cu o cântăreaţă din Rusia, Jasmin, şi împreună au o fiică.

Întrebată de o publicaţie locală, Agora.md, în legătură cu raportul Kroll, purtătoarea de cuvânt a lui Shor, Natalia Cheptine, a declarat că acesta“ridică un mare semn de întrebare“. „Pentru ce statul a cheltuit peste 100 de mii de euro pentru un articol mai mare cu pasaje preluate din presă?“, a spus Cheptine.

Într-un interviu acordat unei publicaţii din Republica Moldova în urmă cu patru ani, Shor povestea că a condus prima sa afacere la 13 ani, un business cu telefoane mobile.

Omul de afaceri spunea atunci că îi place să cheltuiască mulţi bani pentru cadouri şi că iubeşte şi se bucură de ceea ce are.

„Dintre maşini, mi se potriveşte Mercedes“, afirma Shor, precizând totodată că prima sa maşină nouă a fost un Peugeot 406, pe care l-a primit la 14 ani.

În acelaşi interviu, Shor spunea că Moscova este oraşul său „iubit“, dar că îi plac şi Viena, pentru istoria sa, şi Odesa, pentru deschiderea la mare, percum şi Parisul, „pentru că e Paris“.

„Cred că datoria noastră, a oamenilor de afaceri, este să încercăm să fim mai aproape de problemele societăţii şi să ajutăm guvernarea să găsească soluţii adecvate. Totodată, cred că business-ul nu trebuie să se implice în politică, iar politica nu trebuie să se implice în afaceri“, afirma Shor în 2011.

Politicienii moldoveni au publicat raportul Kroll doar după ce peste 10.000 de persoane au ieşit în stradă pentru a cere acest lucru şi pentru a protesta împotriva corupţiei Israelianul Ilan Shor, de 28 de ani, a intrat în atenţia opiniei publice în 2011 după ce a închiriat sediul Palatului Republicii, unde atunci aveau loc şedinţele Parlamentului, pentru a-şi face nunta cu o cântăreaţă vedetă din Rusia.

 
 
 
Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7785
Diferență: 0,044
Ieri: 4.7764
Azi: 4.3069
Diferență: 0,0046
Ieri: 4.3067
Azi: 5.6554
Diferență: 0,0088
Ieri: 5.6549
Azi: 4.3582
Diferență: 0,0459
Ieri: 4.3562