Veniturile celor mai mari patru firme multinaţionale de consultanţă financiară şi audit, PricewaterhouseCoopers (PwC), Deloitte, KPMG şi Ernst & Young (EY), s-au dublat la aproape 114 miliarde de dolari în ultimii zece ani, un nivel record, timp în care ele au continuat să monopolizeze piaţa şi să-şi îngroaşe „cazierul“ cu abateri disciplinare. Însă situaţia s-ar putea schimba în urma unor restricţii în SUA şi UE.
Autorităţile din Statele Unite au decis să interzică pentru şase luni filialelor din China ale celor patru firme să auditeze cele peste 100 de companii chinezeşti listate pe bursa americană, acuzându-le că „au încălcat voit legislaţia Statelor Unite“. Acestea au refuzat să ofere documentele de audit cerute de autorităţi în mai multe investigaţii de fraudă, argumentând că punerea la dispoziţie a documentelor încalcă legislaţia din China, scrie Financial Times.
Paul Gillis, expert în contabilitate şi profesor la Universitatea Peking, consideră că firmele de audit sunt prinse în mijlocul unei dispute ideologice despre cum ar trebui aplicată legea între SUA şi China. „Este o problemă serioasă“, a avertizat acesta, adăugând că auditorii va trebui să facă faţă în viitor competiţiei tot mai mari.
„O afacere nefavorabilă pentru investitori, pentru locurile de muncă şi pentru economia europeană şi globală“?
Uniunea Europeană se pregăteşte să adopte o legislaţie care să facă obligatorie schimbarea periodică a firmelor de audit. Parlamentul European ar putea adopta în aprilie un pachet legislativ care obligă companiile listate din UE şi firmele mari care oferă servicii financiare să schimbe companiile de audit o dată la zece ani, perioadă care poate fi prelungită o singură dată cu condiţia organizării unei licitaţii. Ţărilor care au reguli şi mai stricte de schimbare a auditorilor li se va permite să le aplice în continuare. Prin noul pachet legislativ, care este intens contestat de grupurile de lobby, UE intenţionează să pună capăt relaţiei de prietenie dintre firmele de audit şi clienţi şi să încurajeze competiţia.
„Criza financiară a dat amploare unora dintre cele mai persistente îngrijorări legate de calitatea auditului şi de piaţa de audit“, a afirmat Iain Richards, analist la compania londoneză Threadneedle Investments. Opozanţii noilor propuneri legislative argumentează că obligativitatea schimbării auditorilor va genera costuri suplimentare de 16 miliarde euro pentru companiile mari. EY a catalogat propunerile legislative drept „o afacere nefavorabilă pentru investitori, o iniţiativă nefavorabilă pentru afaceri şi pentru locurile de muncă, o afacere nefavorabilă pentru economia europeană şi mondială“.
Unii analişti cred că noile reguli nu vor schimba dramatic soarta firmelor de audit
Noile propunerile legislative sunt mai blânde decât cele înaintate în 2011 de comisarul european pentru piaţă internă şi servicii Michel Barnier, iar unii experţi se îndoiesc că noile reglementări vor putea pune capăt dominanţei de pe piaţă a celor patru firme de audit.
„Rotaţia în sine nu va schimba concentraţia pieţei. Practic, clientul va avea de ales la licitaţie între trei firme în loc de patru“, a explicat Joseph Gerakos, profesor la University of Chicago Booth School of Business.
Ian Powell, partener al PwC, crede că obligativitatea rotaţiei firmelor de audit nu face decât să elimine competiţia.
Cât de curat este cazierul firmelor de audit
Anul trecut, EY a acceptat să plătească 99 milioane de dolari foştilor investitori ai băncii americane Lehman Brothers. Aceştia au acuzat firma de audit că nu a raportat neregulile din rapoartele financiare ale băncii de investiţii înainte de colapsul acesteia în 2008, potrivit Reuters. Prăbuşirea Lehman Brothers a fost startul crizei financiare mondiale.
De asemenea, autorităţile din Marea Britanie au amendat PwC cu suma record de 1,4 milioane lire sterline în 2012 pentru că a raportat Autorităţii pentru Servicii Financiare date eronate privind respectarea de către JP Morgan Securities, o altă bancă americană, a regulilor privind administrarea banilor clienţilor. Amenda este cea mai mare aplicată vreodată unei firme de audit în Marea Britanie.
Nici KPMG nu a fost scutită de scandaluri. Anul trecut, firma a fost obligată să renunţe la contractele cu distribuitorul de suplimente nutriţionale Herbalife şi producătorul de încălţăminte sport Skechers după ce unul dintre angajaţii KPMG din SUA a recunoscut că a oferit informaţii confidenţiale despre Herbalife, Skechers şi alte companii în schimbul unor beneficii băneşti şi materiale.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
